25092017

Back Eşti aici:Home Interviuri Cum e sa faci PR pentru ... Scrie şi în stele: e nevoie de PR

Scrie şi în stele: e nevoie de PR

Oana SanduDe când se ştie îi place să privească stelele, iar profesorii din liceu i-au cultivat dragostea pentru comunicare. A combinat cele două pasiuni şi a ajuns să facă PR pentru stele la European Southern Observatory, dar şi la Agenţia Spaţială Română şi Institutul de Ştiinţe Spaţiale. Oana Sandu este invitata noului episod al serialului realizat de PR Romania şi GMP PR.

Cum ai ajuns să faci PR pentru un Observator Astronomic?

Răspunsul scurt ar fi pentru că mi-au plăcut două lucruri: comunicarea, o pasiune inspirată de profesorii mei din liceu şi astronomia, care s-a născut de când eram mică şi îmi plăcea să mă uit în fiecare noapte la stele. Cred că aceste două pasiuni m-au ajutat ca astăzi să comunic pentru un observator astronomic internaţional, dar şi pentru alte entităţi din domeniul spaţial din România (Agenţia Spaţială Română şi Institutul de Ştiinţe Spaţiale).

Povestea mai pe îndelete începe cu venirea la Bucureşti la Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice. Începând din ultimul an de facultate am lucrat ca Jr PR Manager la The Practice, pentru branduri comerciale (de la software ERP şi telecom până la motociclete, cafea şi haine pentru copii).

Printre primele lucruri pe care le-am făcut însă odată venită la Bucureşti, a fost să vizitez Observatorul Astronomic Amiral Vasile Urseanu. Mi-aduc şi  acum aminte prima vizită: era dimineaţa foarte devreme, chiar după un cutremur care avusese loc seara, dar care nu m-a împiedicat să mă duc la Observator să văd o eclipsă de Lună. A fost primul pas către cea de-a doua pasiune, astronomia. Aici i-am cunoscut pe membrii Astroclubului Bucureşti, alături de care am învăţat primele nouţiuni de astronomie şi am început să observ printr-un telescop. Lucruri simple, de amator, dar atât de fascinante. Încet, încet am început să aplic ce învăţam la facultate despre comunicare pentru Astroclubul Bucureşti, să le promovez cursul de astronomie şi  activităţile pentru public. Atunci am înţeles că aş putea să combin cele două pasiuni.

Au urmat dimineţi în care mă trezeam la ora 4 pentru a mă ocupa de proiecte personale legate de comunicarea astronomiei, înainte să încep ziua normală de lucru, din agenţie. Alteori mă culcam la 4 după o noapte de observaţii la Observator. Deci cred că a mai fost nevoie de perseverenţă, voinţă şi un pic de noroc.

Cum arată o zi obişnuită de lucru în viaţa ta?

Destul de normală pentru un om de comunicare. Încerc să mă trezesc la 5 pentru a mă bucura de perioada aceea mai liniştită, înainte de problemele care apar peste zi. Îmi verific emailul şi apoi stabilesc care sunt priorităţile, ce voi delega şi ce voi face eu, la ce proiecte trebuie să dau feedback. Verific social media şi ştirile. Apoi trec la diferite proiecte: strategii de promovare şi distribuţie, campanii în social media, comunicate de presă, coordonarea conţinutului web, feedback pentru colegii care se ocupă de diferite activităţi pe care le supervizez. Adesea sunt pe Skype pentru conferinţe telefonice cu alţi colegi aflaţi în diferite părţi ale lumii. Lunea revizuim cele mai noi rezultate ştiinţifice şi ce potenţial au pentru a fi trimise către presă, joia avem o şedinţă cu toată echipa.

Pentru a face PR pentru ştiintă de ce anume ai nevoie?

De un mix curios între o aplecare spre ştiintă, dar în acelaşi timp şi spre domenii umaniste :)

În primul rând trebuie să-ţi placă ştiinţa, să fii curios cu privire la modul în care funcţionează lumea în care trăim şi pregătit să ai de-a face cu termeni tehnici sau ştiintifici pe care să îi înţelegi şi traduci într-un limbaj accesibil: plasme necolizionale, radiaţia Hawking, pulsari, quarci, quasari, lidar şi alţi asemenea :) 

Mai trebuie să înţelegi oamenii de ştiinţă, scopul şi valorile după care se ghidează pentru a anticipa cum vor reacţiona şi interacţiona când vine vorba de PR, jurnalişti, social media etc.

Apoi trebuie desigur să ai cunoştiinţe şi abilităţi de comunicare, pe care să le fi adaptat acestui domeniu. Nu orice metodă de PR poate fi aplicată pentru comunicarea ştiinţei. În general, vorbim de un PR un pic mai sobru, mai apropiat de comunicarea « corporate », mai puţin spectaculos decât ceea ce se face în agenţiile de PR în domeniul comercial.

Care a fost proiectul de care eşti cea mai mândră?

Cred că pentru fiecare proiect sau client pentru care am lucrat am ceva care mi-a rămas aproape. Altfel probabil că nu m-aş fi implicat. Sunt fericită, de exemplu, că la Astroclubul Bucureşti  am crescut numărul de înscrişi la cursul de astronomie de la aproximativ 10 la peste 150 printr-o singură campanie de promovare. La ESO am pus bazele promovării şi ale community management, iar ca proiect de amploare am fost implicată în aniversarea de 50 de ani a organizaţiei. La Agenţia Spaţială Română pregătim un nou website, ce va fi lansat în curând. La Institutul de Ştiinţe Spaţiale dezvoltăm scurt metraje, un domeniu complet fascinant pentru mine. La SGAC am coordonat o echipă de tineri minunaţi, alături de care am organizat un congres internaţional, unde generaţia tânără şi-a exprimat aşteptările şi recomandările pentru viitorul explorării spaţiale. Un proiect privat, dar profesional la care ţin foarte mult este un blog dedicat comunicării astronomiei (www.astronomycommunication.org), unde încerc să promovez concepte, tehnici şi lucruri învăţate în acest domeniu.

Care este cel mai important lucru pe care l-ai învăţat practicând această meserie?

PR-ul m-a învăţat că fiecare persoană este importantă. Fiecare aduce cunoştiinţe, perspective, idei care pot avea impact asupra ta, personal, a proiectului sau organizaţiei din care faci parte şi chiar asupra unor lucruri de care încă nu eşti conştient.

Care sunt cel mai des folosite instrumente de PR în meseria ta?

Aş spune că partea de media relations cu tot ce implică ea : comunicate de presă, conferinţe, interviuri etc.

Care este cea mai mare greşeală profesională pe care ai făcut-o?

M-am pregătit excesiv de mult pentru un interviu de angajare. M-am gândit la toate întrebările, mi-am notat posibile răspunsuri în amănunt şi când a avut loc interviul m-am pierdut, pentru că încercam să-mi amintesc ce scrisesem. Atunci mi-am dat seama că pot analiza o situaţie rapid şi oferi un răspuns argumentat în mod spontan. La fel se întâmplă şi când am prezentări publice. Mă descurc mult mai bine dacă nu încerc să scriu idei pe hârtie.

Ce sfaturi ai pentru  tinerii aspiranţi?

In primul rând să urmeze o facultate de comunicare. Oricine poate învăţa cum să scrie un comunicat de presă după câteva încercări sau sub îndrumarea cuiva, dar gândirea strategică pe care ţi-o formează o facultate de comunicare este greu de prins « din zbor ». Capacitatea de a analiza şi gestiona o situaţie de criză, partea de issues management, înţelegerea întregului ecosistem în care funcţionează un brand, dezvoltarea de strategii, toate aceste lucruri au nevoie de un fundament, de un mindset care se formează studiind domeniile interdisciplinare abordate la o facultate de profil. Flerul sau talentul ajută, dar nu sunt suficiente. Mulţi consideră că lucrurile predate în facultăţi nu sunt practice, dar pentru mine tocmai acestea au făcut diferenţa în situaţii cheie. Nu comunicatele de presă..

I-aş mai încuraja să urmărească surse de încredere de ştiri ştiinţifice, atât pentru a fi la curent cu noutăţile, cât şi pentru a se familiariza cu termenii.

Ce ai fi făcut dacă nu făceai PR?

Hmmm… Avocat, cred, sau un altfel de consultant. Îmi plac foarte mult strategiile şi implementarea unor planuri care aduc schimbare, gestionarea situaţiilor de criză sau a problemelor de business.

Parteneri

 logo_raiffeisen  Logo-McCannPR PNG  Practice MSL logo 2  Graffiti PR logo-1   EY Logo RGB                    

siglaBT noua      dccom LOGO nou site