19032024

Back Eşti aici:Home Articole Digital PR Web 2.0 în Bruxelles-ul european

Web 2.0 în Bruxelles-ul european

Pin It

dan_lucaInternetul a deschis culoare nebănuite pentru cei din sfera comunicării. Cu puţină reticenţă, la sfârşitul anilor ’90, s-a trecut la realizarea paginilor de web pentru instituţii, companii, organizaţii şi tot ce mişca pe planeta Pământ. Flew zicea încă din 2002 că Internetul este cea mai semnificantă manifestare a noilor media - azi internetul poate face ceea ce făcea în trecut doar televiziunea. Este clar că noile media sunt “multiplicatorul” care maximizează mesajul unei organizaţii.

Observăm cum jurnalismul tradiţional este din ce în ce mai îndreptat către ştiri şi informaţii on-line, în timp ce noile media permit organizaţiilor să interacţioneze direct cu “actorii” responsabili.

Cuvinte precum “youtube”, “platforme de bloguri”, “second life”, “Facebook” devin o rutină a limbajului cotidian, aşa cum acum câţiva ani “google” intra în dicţionarele explicative. Experţii de marketing şi comunicare trăiesc într-o lume foarte dinamică, în care trebuie să absoarbă noua tehnologie şi să vizualizeze cum aceasta le afectează eventual munca pe care o desfăşoară. Nu am experienţa necesară în a explica impactul noii tehnologii în “lumea mare a marketing-ului”, mă voi aventura însă în a prezenta câteva idei care derivă din munca de comunicare pe structura afacerilor europene.

Dacă este să urmărim evolutiv posibilităţile oferite de web, blogurile au devenit deja influente, dar e nevoie de încă ceva timp pentru a se sedimenta piaţa. E dificil de indentificat ce bloguri sunt bune şi ce bloguri nu merită atenţia. E păcat însă că blogosfera este plină de anonimi. Anonimitatea ia într-un fel credibilitatea mesajului sau cel puţin autenticitatea.

Multe grupuri de interese din capitala Europei aşteaptă să vadă cum noua tehnologie le va afecta activitatea. În câţiva ani nu se va pune problema în a avea un blog sau nu, ci cum îl utilizăm ca şi canal de comunicare. E poate o nouă dimensiune a dilemei de acum 10 ani, când multe federaţii sectoriale (grupurile de interese industriale) se întrebau dacă e nevoie să aibă o pagină web de prezentare.

O altă posibilitate online de comunicare pe care o oferă Internetul este apelarea la social media, deşi în unele situaţii prezenţa în aceste medii poate fi controversată sau considerată “unsafe”. Având experienţa anilor de lucru în media din Bruxelles, am încercat să aduc o abordare europeană pentru “social media”. În prezent politica media urmăreşte să menţină etica jurnalistică, standardele publicităţii şi în general (de obicei) auto-reglementarea relaţiei cu publicul său. Politica media este gândită să constituie parte a politicii pentru cetăţeni, în special, când aceasta are un impact asupra libertăţii civile şi a drepturilor omului.

Aşa cum apreciază şi Comisia Europeană, considerând situaţia actuală a statelor membre, Europa este pregătită ca până în 2015 să înregistreze o dezvoltare remarcabilă pe plan digital, reuşind să încheie “epoca” liniilor fixe şi să adopte inovaţiile uneia noi - a liniilor mobile.

Dacă ne referim la Web 1.0 vorbim de internetul iniţial, ca sursă de informare, o stradă “cu sens unic”. Web 2.0 este încă destul de nou, dar poate fi explicat ca fiind ceea ce considerăm “social media”, o stradă cu două sensuri, dar apare deja Web 3.0 – încă nu foarte bine definit. Ceva de genul: îţi exprimi nevoile, iar programul va şti exact de ce ai nevoie şi care îţi sunt preferinţele. Să luăm câteva exemple pentru a vizualiza mai bine unde se doreşte să se ajungă. Să zicem că utilizând un motor de căutare Web 3.0, tastezi cuvantul “Paris”. Computerul ştie că eşti localizat în Paris, dar în mod normal lucrezi în Bruxelles, deci îţi va da informaţii doar despre oraş (vreme, atracţii turistice, hoteluri, restaurante, etc.). Cu motoarele de căutare actuale, vei gasi de asemenea toate informaţiile despre Paris Hilton, de exemplu.

Un alt exemplu, când îţi porneşti calculatorul (sau când pur şi simplu te înregistrezi) acesta îţi va spune că este momentul pentru vizita la stomatolog, dar de asemenea îţi va arăta stomatologii din vecinătate, cu experienţa lor profesională. Conform experţilor, dezvoltarea va ajunge atât de departe încât să adopte instrumentele Web 3.0 (nu doar calculatoare şi telefoane mobile) în viaţa cotidiană. Un geam îţi va da informaţii despre vreme, un frigider îţi va furniza informaţii despre alimente.

Se observă deja că stucturile comunitare încercă să se “muleze” pe această nouă tehnologie. Personal cred că pagina web, acel tradiţional Web 1.0, este reperul unei organizaţii, este locul unde aflăm informaţia de bază despre ce doreşte respectiva entitate să facă, despre istoria lor, despre proiectele de viitor şi datele de contact. Cred că blogul are un rol important în a produce dinamică şi a înţelege opinia organizaţiei respective pe anumite dosare sectoriale, dar depinde de cum se utilizează acest canal de comunicare. Şi iar cred că Facebook-ul are un viitor în acest peisaj al Web 2.0 şi comunicării, dar din nou totul integrat într-o strategie de imagine digitală.



Originar din Cluj, Dan Luca îşi desfăşoară activitatea în capitala comunitară încă din 1997, de la vârsta de 25 de ani. Combină constant activitatea academică cu cea de afaceri. Are un master în afaceri europene la Bruxelles şi deţine un doctorat în afaceri europene cu specializarea comunicare europeană. Predă cursul de “Tehnici de comunicare în UE” la universităţi din Bruxelles şi Gorizia (Italia). Este autorul a 3 cărţi despre România afacerilor europene, Bruxelles-ul european şi dilemele comunicării comunitare. Încă din 2007 a lansat blogul www.casaeuropei.blogspot.com, cu obiectivul declarat: “Este un blog de opinie despre Uniunea Europeană şi despre modul cum românii sunt afectaţi de schimbările europene contemporane”. În prezent este Directorul Reţelei Europene EurActiv, presa afacerilor europeane, cu prezenţe fizice în 15 capitale europene, precum Paris, Berlin, Madrid, Roma, Varşovia sau Bucureşti.
Pin It

Parteneri

   BT Logo Aliniat Central               logo SMP