Beneficii măsurabile
Comunicarea internă continuă să evolueze în această lume dinamică caracterizată de explozia noilor tehnologii, de o competiţie intensă la nivel global şi schimbări bruşte în toate domeniile. Astăzi, majoritatea oamenilor ar fi de acord cu afirmaţia lui Harris şi Nelson (2008): comunicarea internă este un aspect esenţial al schimbărilor organizaţionale – este "variabila cheie în toate eforturile care implică schimbarea şi în toate iniţiativele care implică diversitatea şi motivaţia" (p. 95). Unii ar susţine că însăşi comunicarea internă este "cel mai important motor al performanţei în afaceri" (Gay, Mahoney & Graves, 2005, p. 11).
Din ce în ce mai multe dovezi indică faptul că o comunicare internă eficientă contribuie la creşterea satisfacţiei angajaţilor la locul de muncă, a moralului acestora, a productivităţii, angajamentului, încrederii şi învăţării; îmbunătăţeşte climatul comunicaţional şi relaţiile cu publicurile şi creşte calitatea şi profiturile. Iată câteva exemple:
• Angajaţii neloiali sau care nu se implică în îndeplinirea obiectivelor organizaţiei pot provoca pierderi de peste 50 de miliarde de dolari anual, prin defecte de calitate, costuri de refacere şi reparare, absentismul de la locul de muncă şi reducerea productivităţii, conform lui Alvie Smith, fost director de comunicare corporativă la General Motors (citat în Cutlip, Center & Broom, 2006).
• Îmbunătăţirea informaţiilor pe care le primesc angajaţii cu privire la clienţi, organizaţie sau propria muncă, în materie de calitate, oportunitate şi adecvare, le poate îmbunătăţi performanţa individuală cu 20 până la 50% (Boyett & Boyett, 1998).
• Mai mult de 80% din angajaţii chestionaţi în SUA şi Marea Britanie au declarat că comunicarea internă le influenţează decizia de a rămâne în cadrul unei organizaţii sau de a o părăsi. Aproape o treime au afirmat că comunicarea are o "influenţă mare" asupra deciziei lor (Burton, 2006).
• Cele 200 "cele mai admirate companii" cheltuiesc pe comunicarea cu angajaţii de trei ori mai mult decât cele 200 "cel mai puţin admirate companii" (Seitel, 2004).
• Satisfacţia angajaţilor în ceea ce priveşte comunicarea în organizaţiile lor este legată de angajamentul organzaţiei faţă de aceştia, productivitate, performanţă în cadrul funcţiei şi satisfacţia la locul de muncă şi alte efecte importante (Gray & Laidlaw, 2004).
• Organizaţiile cu angajaţi implicaţi şi dedicaţi erau cu 50% mai productive decât acele organizaţii în care angajaţii nu se implicau. Mai mult decât atât, capacitatea de asimilare şi memorare a angajaţilor era cu 44% mai mare în organizaţiile cu angajaţi implicaţi şi dedicaţi (Izzo & Withers, 2000).
• Un climat pozitiv de comunicare şi o comunicare eficientă cu angajaţii consolidează identificarea angajaţilor cu organizaţiile lor, ceea ce contribuie la performanţă financiară şi succes susţinut (Smidts, Prutn & van Riel, 2001).
• Sears Roebuck a descoperit că un loc de munca mai interesant pentru angajaţi a crescut valorile atitudinilor angajaţilor, ale satisfacţiei consumatorilor şi profiturile (Rucci, Kim & Quinn, 1998).
• O îmbunătăţire importantă în eficacitatea comunicării organizaţionale a dus la o creştere a valorii de piaţă de 29.5% (Watson Wyatt, 2004).
• Comunicarea eficientă facilitează angajamentul şi construieşte încrederea, care reprezintă un ingredient vital pentru organizaţii puternice şi viabile (Grates, 2008). Angajaţii implicaţi maresc performanţă organizaţională deoarece influenţează comportamentul clienţilor, ceea ce are efect direct asupra creşterii profiturilor (Towers Perrin, 2003).
| < Anterior | Următor > |
|---|
