Articole Masurare si Evaluare in PR Cercetare pentru planificarea şi evaluarea campaniilor de relaţii publice
Cercetare pentru planificarea şi evaluarea campaniilor de relaţii publice - Fundamentele cercetarii in relatii publice
- 23 Ianuarie 2009 |
- Walter K. Lindenmann
Index articole
Fundamentele cercetării de relaţii publice
Cercetarea este cheia succesului pentru orice tip de activităţi din domenii precum relaţii publice, comunicare, marketing, atât în mediul de afaceri cât şi în zona organizaţiilor non-profit şi a sectorului guvernamental. Fără cercetare, cei care se ocupă de relaţii publice, public affairs şi programe promoţionale ar fi complet lipsiţi de repere în activitatea lor.
Aşa cum sugerează denumirea, cercetarea de relaţii publice analizează relaţiile de comunicare dintre instituţii, pe de o parte, şi dintre instituţii şi grupurile lor ţintă, pe de altă parte. Prin definiţie, acest tip de cercetare reprezintă un instrument esenţial pentru colectarea opiniilor şi a faptelor, o preocupare sistematică de a descoperi, de a verifica şi de a înţelege în mod obiectiv faptele sau opiniile referitoare la o anumită problemă, situaţie, oportunitate.
Paşii necesari într-o cercetare de relaţii publice sunt:
* colectarea de informaţii
* obţinerea datelor cu privire la punctele de vedere sau concepţiile grupului ţintă
* planificarea, desfăşurarea şi perfecţionarea programului de relaţii publice, public affairs sau marketing
* monitorizarea unor programe sau evenimente care sunt sau pot fi importante pentru instituţie
* măsurarea eficacităţii programelor de relaţii publice sau public affairs prin evaluarea rezultatelor în comparaţie cu obiectivele propuse
* monitorizarea factorilor de risc şi gestionarea situaţiilor de criză
* atunci când este posibil, sponsorizarea anumitor anumite programe, activităţi sau evenimente.
Pentru o cercetare de relaţii publice eficientă, este necesară planificarea. Înainte de a începe, trebuie să ne definim foarte clar obiectivele. Trebuie să ştim ce vrem să obţinem în urma cercetării. Să înţelegem de ce lucrurile stau aşa cum stau, ori de ce oamenii simt sau procedează într-un anume fel, e mult mai important pentru planificarea şi evaluarea în relaţii publice, decât să aflăm care sunt faptele sau cum gândesc oamenii.
Un punct de plecare util ar fi definiţia clasică dată procesului comunicării pentru prima dată de către politologul Harold D. Lasswell, cu mai bine de 50 de ani în urmă. Ca să înţelegi cum funcţionează comunicarea, spune el, trebuie să răspunzi la întrebările: cine şi ce spune, cui se adresează, cum o face şi cu ce efect.
Întrebarea “cine” se referă la sursa, emiţătorul informaţiei. Întrebarea “ce” priveşte mesajele emise. Întrebarea “cui” vizează publicul ţintă, receptorii mesajului. Întrebarea “cum” are în vedere canalele de comunicare. În sfarşit, întrebarea “cu ce effect” se referă la rezultatele procesului de comunicare.
Alte lucruri importante, de care trebuie să ţină seama ofiţerii de relaţii publice şi de public affairs într-o cercetare, sunt evaluarea credibilităţii surselor de informare, relevanţa şi importanţa mesajului transmis, cunoaşterea temeinică a opiniilor, atitudinilor şi a tiparelor comportamentale ale celor care compun grupul ţintă, măsura în care audienţa răspunde la mesajul transmis şi alegerea celor mai adecvate canale de comunicare.
