25022024

Piața muncii în PR – cum a fost în 2022

Pin It

Marius Marin Ana Velea Minio Studio

Piața muncii este într-un moment foarte dinamic. La începutul anului 2022 o mare parte dintre oameni plănuiau să își schimbe locul de muncă, ca o urmare firească a perioadei de stagnare profesională pe care a atras-o după sine pandemia. Realitatea este că am primit o nouă provocare (mai mult lovitură sub centură), în contextul macro-economic global, care a schimbat rapid datele problemei. Dezamăgirea a fost mai mare, confuzia și mai pregnantă, criza forței de muncă s-a acutizat într-o manieră pe care am resimțit-o din plin, cam ca atunci când vrei să pleci într-o vacanță, dar nu are cine să piloteze avionul - Marius Marin,  Reputation Manager MINIO și Ana Velea, Head of Operations, în dosarul PR România despre piața muncii în PR.

Industria comunicării este într-o continuă transformare și adaptare, la fel și tipologiile candidaților care aspiră la o carieră în domeniu. Cum considerați că s-au modificat aceste tipologii în ultimii 2-3 ani și încotro ne îndreptăm ca industrie?

Ana Velea: Oamenii din industria comunicării au fost dintotdeauna mai deschiși în a înțelege probleme, sunt foarte orientați către soluții creative și au o înțelegere mai bună a comunicării eficiente. Candidații care aspiră la un loc în industrie sunt și ei foarte diverși ca tipologii, iar diversitatea este cheia atunci când factorul comun este creativitatea. Îmi place să recrutez oameni din industria comunicării și cred că este o parte a rolului meu de care nu mă plictisesc niciodată.

În ultimii ani am observat un nivel mai mare al pragmatismului în rândul candidaților, ceea ce până la urmă nu este rău deloc. Oamenii tind să fie mai atenți la discuțiile despre bani și beneficii și vin la interviu mult mai informați în această privință. Tot experiența ultimilor ani ne-a arătat cât este de important să fii un om valoros într-o organizație și ce mult contează să ai o independență materială în vremuri de restriște. Deloc de neglijat este aspectul legat de sănătatea emoțională, iar oamenii întreabă tot mai des despre valorile culturii organizaționale, încercând să decripteze dacă vor avea sau nu toxicitate la locul de muncă. Sunt convinsă că, atunci când o întreagă lume este forțată să treacă la schimbări majore, în contextul actual, industria comunicării va avea un rol cheie în felul în care vor fi comunicate toate aceste schimbări. Cred ca industria se va adapta rapid la toate schimbările. Istoric vorbind, și-a dovedit această capacitate, dar și pe aceea de a livra soluții inovatoare.

Puteți numi trei tendințe actuale pe piața muncii? Cum a evoluat relația angajator-angajat de la debutul pandemiei încoace și ce noutăți/provocări ne oferă instrumentarul de lucru actual și noul modus operandi post-pandemic?

Ana Velea: Piața muncii este într-un moment foarte dinamic. La începutul anului 2022 o mare parte dintre oameni plănuiau să își schimbe locul de muncă, ca o urmare firească a perioadei de stagnare profesională pe care a atras-o după sine pandemia. Realitatea este că am primit o nouă provocare (mai mult lovitură sub centură), în contextul macro-economic global, care a schimbat rapid datele problemei. Dezamăgirea a fost mai mare, confuzia și mai pregnantă, criza forței de muncă s-a acutizat într-o manieră pe care am resimțit-o din plin, cam ca atunci când vrei să pleci într-o vacanță, dar nu are cine să piloteze avionul.

În aceste condiții de îngrijorare reală, orientarea profesională devine dependentă de doi factori esențiali: un salariu care să acopere nivelul inflației și stabilitatea financiară a locului de muncă.

Privind partea bună a lucrurilor, avem la dispoziție alte oportunități de diversificare a locurilor de muncă, oferite în primul rând de un sistem digitalizat fiabil, perfectat în pandemie, dar și opțiuni de lucru remote, hibrid și alte unelte de adaptare la noul context. Cred că, la rândul lor, angajatorii au învățat lecții utile și mai cred că orice manager care dorește să atragă talente a înțeles că este nevoie de agilitate, tehnologie și inovație. 

Marius Marin: Din ce am observat eu, tendințele țin de: cum lucrăm, cât lucrăm și de unde lucrăm. Toate acestea sunt influențate de contextul social, mai ales de această pandemie care, într-un fel sau altul, ne-a schimbat viața.

Trecând peste temerile și nesiguranțele aduse de pandemie, la nivel de sănătate și de trai, dacă ar fi să privesc lucrurile din perspectivă pozitivă, pandemia a adus cu sine flexibilitate, libertate de mișcare și de work, a demonstrat că cine își face treaba bine în continuare va face acest lucru, în orice format și cu același interes pentru jobul său. La fel de bine, a fost un test și pentru angajator, cât de aproape este de nevoile și preocupările membrilor echipei, dar și câtă încredere are în aceștia.

Ce contează acum mai mult este ca oamenii dintr-o agenție să se alinieze între ei, într-o formă sau alta, și să își îndeplinească rolurile pe care le au. Depinde mult și de cultura organizațională, cât de „deschisă” este, de libertatea pe care o oferă, de modul de lucru, dar  și cum performează mai bine.

Dacă înainte eram la birou de luni până vineri, de la 9:30 la 18:30, și o zi lucrată work from home părea o excepție, acum mi se pare că modul de lucru nu mai poate fi impus, pentru că fiecare ține din ce în ce mai mult la modul său de organizare și la timpul pe care îl are.

Am observat că predomină formatul hibrid și chiar văzusem recent că cei de la Revolut întrebau utilizatorii de pe LinkedIn cum preferă să lucreze și 55% dintre respondenți au spus că preferă formatul hibrid. Noi, la Minio Studio, de exemplu, avem un mix al modului de lucru: work from home, work from coworking spaces și chiar work from anywhere.

În contextul flexibilizării pieței muncii, cum simțiți că se reinventează noțiunea de “echipă”?  

Marius Marin: Cred că pandemia a testat din plin modul în care lucrăm, apartenența la grup și cât de solide sunt echipele. A fost o perioadă în care fiecare și-a internalizat mai bine rolul pe care îl are și, pentru ca echipa să rămână solidă, a fost nevoie ca fiecare să contribuie la asta. Cred că ne-am auzit la telefon mai mult ca oricând, ne-am întrebat tot mai mult „ce faci? ești bine?” și ne-am spus „ai gijă de tine!”.

Sunt de părere că o echipă unită rămâne o echipă unită, fie că ne desfășurăm activitățile de acasă sau din diverse locuri, chiar dacă facem echipă la birou sau pe Zoom.

Dincolo de fiecare în parte, challenge-ul cel mai mare le revine angajatorilor – pentru că fiecare agenție, mai mică sau mai mare, are nevoie de echipă, iar în spatele echipei sunt oameni. Noi ne vedem periodic în format complet, fie pentru meeting-uri, workshop-uri și learning, cât și pentru activități în afara job-ului: mers la film, seri tematice, petreceri aniversare, teambuilding.

Nevoia de construcție și sens în industria comunicării pare să intre în contradicție cu fantoma lui “mai repede”, nerăbdarea permanentă și graba specifică interacțiunilor din această breaslă. Se pot reconcilia cele două tendințe – cea de construcție cu cea de experiment?

Ana Velea: Eu simt mai mult ca oricând nevoia de a crea echipe de lucru armonizate într-o viziune comună, cu un flow de lucru bine definit și competențe complementare. Pe cât de interesantă și ofertantă este ideea aceasta de a rupe barierele teritoriale, realitatea este că suntem legați în continuare de indicatori pragmatici precum: deadline-uri, care sunt din ce în ce mai scurte, bugetele care sunt din ce în ce mai mici, disponibilitatea de timp (vezi lucrul cu un freelancer sau cu o echipă care se află pe un alt fus orar) etc. Prin urmare, este nevoie să investim mai mult în planificarea unui proiect, setarea așteptărilor și a modului de lucru, este nevoie să discutăm mai mult despre cum lucrăm în echipă. Scopul este să evităm capcane precum: să stai mai mult de 50% din timp în meeting-uri, să fie nevoie să lucrezi cu o echipă de programatori din India, cu care încă nu ți-ai aliniat engleza, și tot așa.

Marius Marin: Este adevărat, lucrăm într-o industrie în care ideal ar fi ca lucrurile să se întâmple repede și bine și să iasă o treabă grozavă (poate chiar de azi pe mâine). De cele mai multe ori ne iese, dar ține și de modul de organizare și eficientizare al fiecăruia. Însă, știm și că „graba strică treaba” și sunt multe watch-out-uri pentru că în PR lucrurile trebuie gândite, puse în balanță, vizualizate scenariile. Este vorba de contrucție, perseverență, analiză și continuitate ca rezultatele să apară, ceea ce se cam bate cap în cap cu „să zicem repede ceva, să avem o reacție, să facem ceva...”.

Să privim puțin spre viitor. V-aș întreba care este sensul pe care îl dați viitorului acestei industrii din perspectiva oamenilor care o însuflețesc și, la urma urmei, ce vă motivează să rămâneți în această breaslă?

Ana Velea: Ceea ce oferă acestă industrie, norocul nostru, este creativitatea pusă în slujba eficienței. Este un combo care pe mine personal mă motivează și mă ține în priză. Am încredere că exercițiul acesta al creativității și nevoia de a fi cât mai relevanți ne ajută să rezolvăm probleme într-un mod care nu înseamnă numai adaptare, dar și inovare.

Marius Marin: În primul rând, suntem oameni, mai presus de orice funcție și statut avem în agenție. Mi se pare că formăm un triunghi uman: suntem oameni care lucrăm cu alți oameni (fie în intern – colegii noștri, fie stakeholderi externi – jurnaliști, influenceri, furnizori și colaboratori), tot pentru oameni (vorbim de clienți – cei pentru care facem campanii sau chiar cumpărătorii, consumatorii, cărora le comunicăm lucruri).

Chiar dacă, pe de o parte, entuziasmul față de această industrie a mai scăzut, îmi place să văd că cei care continuă să facă asta se implică tot mai mult și vor să facă lucruri, se conectează tot mai mult la societate și la contextul în care trăim, inclusiv clienții, și se vede foarte mult în latura socială a campaniilor de PR. Mi se pare că PR-ul este acum mai mult despre ce face acel brand pentru societate sau o categorie din societate, cum se implică, cu ce vine în spijinul unei comunități, și este mai puțin accent pus pe brand PR. Am o comparație pe care o fac și spun că nu mai este atât de mult despre „am lansat pe piață această ciocolată”, cât despre „am oferit un număr impresionant de ciocolate unor copii din mediul rural”.

Interviu realizat de Dana Oancea. Copyright PR Romania, toate drepturile rezervate.

 

Pin It

Parteneri

   BT Logo Aliniat Central               logo SMP