28032024

Back Eşti aici:Home Interviuri Experti romani Un om de PR trebuie sa fie foarte implicat in tot ceea ce se intampla in viata unei companii. Un interviu cu Renate Roca Rozenberg

Un om de PR trebuie sa fie foarte implicat in tot ceea ce se intampla in viata unei companii. Un interviu cu Renate Roca Rozenberg

Pin It
renate_rocaDoamnă Renate Roca Rozenberg, reprezentaţi cea mai mare agenţie de publicitate şi PR din Transilvania - Vitrina Advertising. Ne puteţi spune cum apreciaţi activitatea de PR din provincie? Există neajunsuri cu care vă confruntaţi în activitatea de zi cu zi?

Neajunsuri? Dacă există, cu siguranţă nu sunt mai mari sau diferite de cele cu care se confruntă agenţiile de PR din capitală. Poate cel mai mare dintre ele e legat de faptul că majoritatea clienţilor noştri nu au în organigramă departamente sau oameni specializaţi pe PR, deci dialogul poate fi îngreunat. Noi luăm, însă, acest lucru ca pe o provocare şi transformăm clientul în primul public pe care trebuie să-l convingem de autenticitatea mesajului nostru. Ne ajută şi să nu devenim prea importanţi, să nu vorbim doar în termeni elevaţi din cărţi şi articole scrise în alte lumi în care PR-ul există de 80 de ani, să spunem ceva concret, nu doar să demonstrăm că am învăţat cuvinte mari în şcoală. Ne pastrează naturali şi foarte practici.

Clujul a devenit în ultima perioadă ţinta investitorilor străini. Cum corelaţi aceste evenimente economice cu dezvoltarea PR-ului din această zonă?

Cred că ar fi prea optimist să ne aşteptăm la o creştere spectaculoasă a business-ului în PR în urma acestor investiţii. Majoritatea acestor investitori intră pe piaţa noastră cu capacităţi de productie destinate aproape exclusiv pieţelor externe. În aceste cazuri, vor fi interesaţi mai mult să-şi recruteze personal şi, eventual, să şi-l păstreze pe termen cât mai lung. Din pacate, nu am văzut până acum nici o intenţie din partea lor de a se adresa unui public mai larg, de a-şi crea notorietate şi pe piaţa locală, alta decât de "bun angajator". Astfel, serviciile de PR la care vor apela din partea unui extern sunt destul de limitate. Dar poate e prea devreme. În timp, priorităţile acestor companii se pot schimba.

Văd însă un avantaj major pentru tinerii care vor avea şansa să fie angajaţi în departamentele de PR ale acestor companii. Ştiu că se va investi mult în ei, că vor avea şansa să aibă alături specialişti în comunicare cu o vechime de 20-30 de ani şi o expertiză foarte vastă.

Aţi iniţiat de curând un proiect care încearcă să contribuie la pofesionalismul presei locale din România. Care ar fi problemele etice cu care se confruntă specialistul de PR în interacţiunea cu presa locală?

Presa locală are încă un statut special. De cele mai multe ori, un suport media local este văzut fie ca un bun prilej de a mai face nişte bani din publicitate într-un trust naţional, fie ca mijloc ideal de a servi interesele politice sau de business ale unora, fie inclusiv de a da unor oameni impresia că, dacă sunt "patroni de ziar", atunci au intrat în lumea bună. Nimic nou, puteţi spune, se întâmplă şi la case mai mari. Însă, când toate aceste interese afectează direct munca jurnalistului din presa locală, ele devin cu adevarat o problemă.

Noi am încercat să acoperim prin programul susţinut de Rombat măcar una dintre problemele mari cu care am constatat că se confrunta presa locală: lipsa investiţiilor în oameni. Am constatat că sunt foarte mulţi tineri care iubesc ideea de jurnalism, dar nimeni nu s-a obosit vreodată să le spună şi cum să facă bine această profesie. Ziariştii cu experienţă sunt puţini. Majoritatea celor care lucrau în presă acum 10 ani şi-au găsit alte locuri de muncă. Există aspiranţi, dar nu e nimeni să le spună cum să-şi atingă idealul de a fi un bun jurnalist.

Ne era foarte simplu să ne alăturăm vocilor care se plâng de cât de lipsită de profesionalism este presa, cât de prost scriu ziariştii, cât de uşor pot fi cumparaţi. Cu spijinul Rombat, încercăm să schimbăm situaţia. Am facut un sondaj printre oamenii din presa locală din mai multe oraşe, i-am intrebat "de la cine crezi tu că ai avea ceva de învăţat?" şi aşa s-a născut proiectul "Polul pozitiv în comunicare". Deocamdată am avut două sesiuni de training-uri, fiecare în câte 6 oraşe din ţară: prima susţinută de Robert Turcescu şi a doua de către d-na Rodica Culcer. În curând lansăm şi platforma www.polulpozitiv.ro, pe care speram să-l transformăm într-un punct de atracţie pentru ziariştii de presă locală din întreaga ţară.

V-am povestit toate acestea pentru ca asta încercăm să fie atitudinea noastră în general vis-a-vis de presa locală: în loc să dezbatem problemele etice, mai bine încercăm să schimbăm ceva. Da, sunt unele probleme cu care clienţii noştri se confruntă în relaţia cu presa locală. Dar nu pot nici să uit că, de multe ori, o redacţie de ziar local e formată din 4-5 oameni, care acoperă fiecare câte 10 domenii, care trebuie să umple 16-20 de pagini zilnic. Şi care, poate, nu sunt foarte fericiţi nici cu salariul pe care îl au sau cu condiţiile de muncă, sau care şi-ar dori să poată să facă mai mult decât să fugă după ştiri.

În câţiva ani, însă, lucrurile se vor mai aşeza. Aştept încă momentul în care, de exemplu, în Cluj lumea să citească ziare, nu doar să scoată ziare pe bandă rulantă. În loc de 8 cotidiene să fie doar 2, dar foarte bune şi cu cei mai buni ziarişti din oraş. Apoi, încet, se vor rezolva şi problemele etice, acelea puţine câte există.

Se spune că un punct forte al PR-ului local este acela că agenţia discută chiar cu proprietarul afacerii, spre deosebire de cazul multinaţionalelor. El este decidentul şi în măsura în care agenţia reuşeşte să-i demonstreze că ceea ce îi propune este bun pentru business-ul său, aprobarea poate veni foarte repede. Are PR-ul local acces la coaliţia dominantă de business a clientului său? Este acesta marele atu al agenţiilor locale?

Zilele trecute mă amuzam cu o prietena, angajată la departamentul de PR al unuia dintre marii investitori care au descoperit Clujul de curând. Îmi povestea că pentru a da o pozitie unui ziarist a trimis textul responsabilului de comunicare pe Europa de Est, care l-a modificat şi l-a trimis responsabilului de comunicare pe Europa, care l-a modificat şi l-a trimis către CEO. Care CEO a decis că de fapt poziţia companiei este "No comment". Şi-a mai durat o zi ca răspunsul să ajungă la ea. Timp în care oricum ziaristul a scris ce a vrut el.

Sunt sigură că nu în toate multinaţionalele se întâmplă asta, la fel cum, cu siguranţă, situaţia nu este o excepţie. Eu, personal, n-aş putea lucra aşa. Cred că un om de PR trebuie să fie foarte implicat în tot ceea ce se întâmplă în viaţa unei companii, chiar dacă lucrează de pe poziţia de furnizor de servicii de PR. Şi aici vine adevarul avantaj de a lucra cu companii locale. Nu faptul că ţi se aprobă mai uşor nişte propuneri, cât faptul că poţi să faci acele propuneri cunoscând foarte multe detalii din viaţa companiei. Să simţi spiritul unui business, viziunea celui care l-a creat, să fii in atmosferă, toate acestea nu ţi le poate da nici un volum de 10 kg despre valorile companiei.

Da, recunosc, este şi mai usor să discuţi la nivel de top management. Dar asta nu înseamnă neaparat un avantaj major. Uneori chiar e mai bine să te limitezi la relaţii de middle management şi să le ceri suportul de a-ţi susţine ideile în faţa factorului decizional final.

Marketerii plănuiesc să îşi crească angajamentele financiare şi strategice prin iniţiative online şi de new media. Chiar în această perioadă are loc un summit în SUA cu privire la adaptarea industriei de relaţii publice prin utilizarea noilor media. De ce abilităţi vor trebui să dea dovadă practicienii de PR în următorii ani?

Va fi pur şi simplu un nou tip de discurs pe care cei din PR vor trebui să-l înveţe. Limbajul şi targetarea pe online şi new media sunt mult mai diverse. Ai nevoie să ştii să vorbeşti cu fiecare grup ţintă în parte, fără intermediari care să-ţi "traducă" mesajul, ceea ce presupune o adaptare foarte bună şi foarte rapidă. Cred că cei mai pregăţi vor fi oamenii de PR din agenţii pentru că ei sunt deja obligaţi să vorbească mai multe "limbi" deodată şi se adaptează zilnic în funcţie de clienţii pe care îi consiliază.

Anul trecut, Vitrina a fost nominalizată de două ori în cadrul Romanian PR Award, obţinând un Silver Award for Excellence. În ce mod v-au influenţat aceste premii activităţile care au urmat?


Ne-au dat încredere. Vitrina a început să facă PR într-un moment în care foarte mulţi din piaţa locală ridicau din sprîncene, total pesimişti că acest lucru s-ar putea transforma într-un business profesionist şi rentabil. Asta ne-a făcut ca pentru scurt timp sa nu prea avem puncte de reper, pentru că era greu să te compari cu agenţii din capitală care lucrau cu clienţi mult mai pregătiţi să investească în PR şi au în interior know-how pe acest domeniu. Apoi, am vazut că ceea ce facem aduce rezultate şi rezolvă cu adevarat nevoile clienţilor noştri. Astfel încât ne-am decis să nu ne mai compărăm cu nimeni şi să continuăm să ne iubim job-ul şi clienţii.

PR Awards 2007 a fost prima judecată publică la care am expus proiectele noastre şi pentru prima oară în faţa unui juriul care vorbea aceeaşi limbă ca şi noi. A ieşit bine, zic eu.

Ne puteţi spune care este secretul conlucrării advertising-ului cu PR-ul?

Pe noi, în Vitrina Advertising, ne ajută faptul că nu ne-am separat în "specialişti în PR" şi "specialişti în advertising". Uneori, cele mai bune idei într-o campanie îţi vin de la PR-ul raţional, cu picioarele pe pământ, alteriori nebunia creativului poate transforma un mesaj de PR în ceva care îţi aduce simpatie imediată din partea publicului. Schimbăm idei, testăm idei din ambele domenii pe pielea noastră de PR-işti sau creativi. Lucrăm foarte aproape şi cu departamentul de media, şi chiar dacă fiecare din noi lucrează cu alţi oameni din cadrul suportului media, simplu fapt de a avea o imagine de ansamblu te ajuta foarte mult. Ne place aşa şi, cât timp ne simţim bine, refuzăm să ne separăm.

Renate Roca-Rozenberg este a fost PR director al agentiei Vitrina Advertising, agenţie pentru care a lucrat tip de 7 ani. Anterior, ea a lucrat ca jurnalist timp de 8 ani, pentru diferite suporturi media din Cluj. "Sunt cel mai bun PR al PR-ului pentru foştii mei colegi din presă care, de fiecare dată când mă întreabă dacă merită să facă şi ei schimbarea de domeniu, află acelaşi răspuns: DA, fără nici o ezitare."


Interviu realizat de Antonia Ursatti, Iunie 2008. Copyright 2008 Forum for International Communications
Pin It

Parteneri

   BT Logo Aliniat Central               logo SMP