28032024

Back Eşti aici:Home Interviuri Cum e sa faci PR pentru ... Când arta și business-ul fac casa bună împreună

Când arta și business-ul fac casa bună împreună

Pin It

Anca DragoiNevoia de vizibilitate se poate suprapune cu excelența artistică, iar comunicarea le ajută să se potențeze reciproc. PR Romania si GMP PR v-o prezintă azi pe Anca Dragoi, fondatoarea biroului Parteneriat pentru Arte specializat în dezvoltarea de soluții artistice și culturale pe care le ofertează mediului privat. Să citim povestea unui nou model de fundraising.

Cum ai ajuns sa faci PR pentru Parteneriat Arte?

Parteneriat pentru Arte a apărut din dorința, pasiunea și curiozitatea de a pune două domenii, care îmi sunt deopotrivă apropiate, să lucreze împreună: artele și business-ul.
Deși experimentasem înainte acest duo inedit cu diverse proiecte punctuale pentru care m-am ocupat de fundraising și sponsorizare, simțeam lipsa unui discurs coerent și susținut între cele două domenii.

Aceste nevoi resimțite la nivelul pieței au fost dublate de crezul meu personal în capacitatea de inovare a artelor și potențialul lor intrinsec de a crea avantaje competitive pentru companiile care au curajul și inspirația să le susțină.

Ocazia reală de a fonda acest demers s-a ivit anul trecut o dată cu lansarea unui concurs de planuri de afaceri pentru industriile creative, la care Partneriat pentru Arte a fost desemnat câștigătorul unui grant care ne-a permis acoperirea cheltuielilor inițiale.

Încă de la început, ne-am poziționat ca birou de management și consultanță în sponsorizare culturală și parteneriate creative.

Cum arată o zi obişnuită de lucru în viaţa ta?

O zi obișnuită începe cu o trecere în revistă a lucrurilor urgente care trebuie făcute: de la mesaje până la contracte și plăți sau întâlniri cu clienții.

O mare parte din timp este dedicată informării: citesc presa, urmăresc industria sponsorship-ului și trendurile publicității din România și din străinătate și fac, ori de câte ori am ocazia, sesiuni de brainstorming pentru scenarii și soluții de parteneriat creativ pe care să le propunem companiilor.

În timpul rămas, îmbin utilul cu placutul, citesc, merg la teatru, în galerii și vizionez filme pentru a fi mereu la curent cu ceea ce are piața de oferit.

Pentru a face PR cultural de ce anume ai nevoie?

Ca în orice alt domeniu, trebuie să cunoști și să înțelegi foarte bine ceea ce promovezi.
Particularitatea sectorului cultural este că vine la pachet cu o doză de pasiune și de emoție pe care trebuie să fii capabil să o transmiți mai departe.
Dacă  nu poți asimila pe deplin ceea ce primești din cultură, să transformi într-un discurs public fără să alterezi produsul inițial și, mai mult, să fii suficient de convingător cât să atragi public (în cazul nostru, parteneri), cred că mai bine nu practici această meserie.
În cazul nostru specific, de liant între business și arte, provocarea vine din a înțelege mesajul artistic, a-l transforma într-un instrument ce poate fi monetizat și a-l livra, către companii, ca o oportunitate de business.

Reversul, atunci când clienții noștri sunt companiile, este să reușim să înțelegem ceea ce își propune compania atunci când decide să demareze o colaborare cu sectorul cultural: care sunt scopul și obiectivele, avem de a face cu o abordare strategică sau nu, care este sfera de interes și de acțiune urmărită și altele.

Care a fost proiectul de care eşti cea mai mândră?

Iubesc și cred cu tărie în proiectele în care mă implic, iar unul dintre avantajele majore pe care le ai atunci când lucrezi pe cont propriu este că ai libertatea să alegi cu cine vrei să lucrezi. Atunci când mă alătur unui proiect transfer automat o parte din mine, din entuziasmul și încrederea mea, iar toate aceste lucruri se simt și se văd.
Dintre proiectele care îmi sunt apropiate, aș menționa Festivalul Internațional de Film Transilvania de la Cluj cu care am crescut încă de pe vremea studenției și care mi-a asigurat cadrul inițial de formare în sponsorship.

Un alt proiect este Festivalul Internațional de Muzică de Cameră SoNoRo cu inițiativa SoNoRo Conac care sunt, în opinia mea, două dintre cele mai elegante și seducătoare proiecte de promovare a muzicii clasice către publicul larg.
De asemenea, nu aș uita Galeria de artă contemporană Aiurart, comunitatea Bărbați mișto construită în jurul lansării producției irlandeze The Stag pentru care am cooptat ca parteneri trei companii care vor finanța proiectul sau revista de cultură urbană Sub25.

Care este cel mai important lucru pe care l-ai învăţat practicând această meserie?

Nu cred că pot vorbi de lucruri, ci mai degrabă de dezvoltarea unor abilități puse, la nesfârșit, la încercare: răbdare, disciplină, rigoare, perseverență, determinare și încredere.

Într-o viziune practică însă, cred că cea mai importantă lecție învățată a fost aceea că emoția și pasiunea pentru arte trebuie dublate de o latură pragmatică, că fiecare proiect pe care îl transfer către business trebuie să fie însoțit de o listă de beneficii și de o doză de down to earth care să fundamenteze o investiție.
În același spirit, am descoperit că audiențele culturale sunt deseori ignorate de mediul de business și insuficient înțelese ca segmente de piață de sine stătătoare și că, nu în ultimul rând, studiile de marketing care țintesc consumatorii ignoră importanța socio-demografică a consumului cultural.
Cred că și aceste idei fac parte din procesul de educare și din schimbare a perspectivei actuale pe care o avem despre sectorul cultural.

Care sunt cel mai des folosite instrumente de PR in meseria ta?

Abordarea noastră depășește granițele actului de sponsorizare clasic, așa cum îl cunoaștem cu toții, putând imagina diverse alte moduri asociere între mediul de business și cel artistic.

În mod practic, punctul de confluență între business și sectorul cultural poate interveni oricând o companie decide să aloce un buget artelor pentru că instrumentele de colaborare sunt extrem de diverse: sponsorizare directă, product placement, comisionarea unor artiști, evenimente culturale private pentru angajați sau clienți, traininguri pentru angajați susținute de artiști și altele.
Printre avantajele majore ale sponsorizării, aș menționa complexitatea, flexibilitatea și varietatea de instrumente de PR pe care le pune la dispoziția unei companii.
Printr-o sponsorizare culturală, o companie poate crea un context de PR pentru un brand, un produs, pentru imaginea sa publică, pentru angajații săi, clienți, acționariat, parteneri si altele.

Care este cea mai mare greşeala profesională pe care ai făcut-o?

Ca notă generală, una dintre greșelile recurente stă în teama de a nu greși care, în timp, s-a dovedit a fi o mare piedică în parcursul profesional.
Dincolo de aceasta, greșelile s-au remarcat în modul inițial de abordare a companiilor dat fiind că puneam pe primul plan pasiunea, pe care parte din partenerii noștri de dialog o împărtășeau, în timp ce alții nu. Cu timpul, am ieșit din tiparele emoționale, și am învățat să traducem în cifre și beneficii parteneriatele dintre business și arte și să descoperim cu ușurință că pragmatismul și dăruirea pot coexista.

Ce sfaturi ai pentru  tinerii aspiranţi?

Învățați, câștigați experiență, insistați acolo unde aveți pasiune și să nu vă fie teamă să încercați!

Ce ai fi făcut dacă nu făceai PR?

Sunt mulțumită cu ceea ce fac acum pentru că am reușit să creez un serviciu nou care, desigur, are nevoie de un timp de decantare, dar care, își va culege rezultatele suficient de curând pentru a ne uita în urmă cu satisfacția unei priviri de pionerat.
Dacă nu aș fi fondat Parteneriat pentru Arte și aș fi avut șansa să mă specializez într-o meserie de nișă, aș fi ales să fac antropologie culturală, astronomie sau biologie oceanică.

*Credit foto: Adi Bulboacă


Copyright PR Romania. Toate drepturile rezervate

Pin It

Parteneri

   BT Logo Aliniat Central               logo SMP