03122021

Silvia Teodorescu: Se diminuează coeziunea de echipă tip „Lupii de pe Wall Street”, dar se naște una de natură mult mai umană

Pin It

Silvia Teodorescu

Inaugurăm astăzi un dosar amplu despre realitățile și provocările pieței muncii pe segmentul PR. Cred că merită să ne întrebăm cum arată piața muncii la acest moment, ce tipologii de candidați aspiră la o carieră în domeniu, cum se transformă noțiunea de “echipă”, ce noutăți/provocări ne oferă instrumentarul de lucru actual și noul modus operandi post-pandemic și, nu în ultimul rând, ce îi motivează pe interlocutorii noștri să rămână în această breaslă.

Interviul acordat de Silvia Teodorescu, Managing Partner la Zaga Brand, este primul dintr-o serie de dialoguri pe care le-am inițiat în speranța unui plus de înțelegere a provocărilor pieței muncii în PR. Sperăm să vă inspire! (Dana Oancea)

Industria comunicării este într-o continuă transformare și adaptare, la fel și tipologiile candidaților care aspiră la o carieră în domeniu. Cum consideri că s-au modificat aceste tipologii în ultimii 2-3 ani și încotro ne îndreptăm ca industrie?

E tot mai greu de explicat cuiva cu ce te ocupi, dacă lucrezi în industria de comunicare, prin urmare, fix în oglindă, și candidații sunt fie confuzi când aplică, fie atunci când aspiră la o carieră în domeniu. Cumva tot cei care vin din Jurnalism, Comunicare, Marketing sau domenii creative sunt cei mai frecvenți visători în ale domeniului, dar preferințele către industrie au scăzut. Tot mai mulți doresc direct o carieră de vedetă și sunt tot mai puțin dispuși să treacă prin etapa de învățare sau să aibă răbdarea necesară.

De cele mai multe ori vorbim despre carieră în comunicare atunci când oamenii fac treceri naturale din agenții, la client sau în zona editorială sau din jurnalism sau departamente de media către agenții. Social Media în schimb a explodat odată cu diversificarea serviciilor oferite în piață și aici apar în fiecare an tineri care impresionează, cu background-uri extrem de diferite.

Industria este în schimbare, structurile agențiilor seamană tot mai puțin unele cu altele, prin urmare este tot mai greu să gândim în tipologii. Diversitatea cererii se vede direct din anunțurile postate de agenții, ce nu știm este cantitatea și calitatea oferteleor venite din piață. Dacă iei în calcul cele mai recente date statistice referitoare la piața muncii, în vara aceasta a fost cea mai mare frenezie, se recrutează cu motoarele turate la maxim. Putem lua în calcul totuși că și domeniul în care lucrăm noi are aceleași probleme cu alte industrii, respectiv dificultatea de a recruta oameni bine pregătiți.

Viitorul ni-l mai construim și singuri, prin urmare într-o profesie atât de creativă și cu competențe în comunicare inclusiv organizatională mă aștept să găsim soluții pentru a păstra cât mai multe competențe profesionale, pe masură ce aducem la bord cât mai mulți tineri.

Poți numi trei tendințe actuale pe piața muncii? Cum a evoluat relația angajator-angajat de la debutul pandemiei încoace și ce noutăți/provocări ne oferă instrumentarul de lucru actual și noul modus operandi post-pandemic?

Freelancing-ul, freelancing-ul, freelancing-ul. Glumesc, și nu tocmai. În ultimii ani, foarte mulți profesioniști s-au așezat în zona de project based, freelancing. Inclusiv oamenii din agenții derulează proiecte personale, în mod curent. Diferența față de anii 2010 - 2018 este majoră și vine cu avantaje și dezavantaje, la pachet. O altă tendință, accentuată mult de pandemie, este traducerea explicită a oboselii în nevoia de timp personal mai mult și de mai bună calitate. A treia, munca de la distanță. Este posibilă, dă rezultate și devine deja o solicitare din partea echipelor, chiar și în perioadele în care restricțiile nu o impun. Cam acestea sunt chestiunile noi, majore, pe care le percepem. În general, se diminuează coeziunea de echipă tip „Lupii de pe Wall Street”, dar se naște una de natură mult mai umană. Cea din urmă crește mai greu, dar durează mai mult.

În contextul flexibilizării pieței muncii, cum simți că se reinventează noțiunea de “echipă?   

Întrebarea îmi permite o continuare firească a ideii de mai sus. Suntem la granița dintre definirea echipei ca pe un colectiv de muncă sau set de relații cu colegii de la birou și o nouă definiție în care echipa devine acel grup alocat pe un anumit proiect în care oameni din agenție lucrează de la distanță cu freelancers și creatori de conșinut pe un proiect clar desemnat. Echipa trece granița biroului sau a companiei în care lucrează. Aceste noi echipe ajung să se cunoască foarte bine, să își respecte sensibilitățile, timpul personal, își cunosc reciproc copiii și animalele de companie, și observi că, fără o localizare geografică anume sau fără un program determinat, generează cele mai bune proiecte. Dezinvoltura, firescul sunt cele care schimbă astăzi și tendința în industria comunicării. Reacționam tot mai puțin la „puse cu mâna” și tot mai mult la „natural”. E drept ca trebuie să fii și bun, astfel încât naturalul să iasă natural.

Nevoia de construcție și sens în industria comunicării pare să intre în contradicție cu fantoma lui “mai repede”, nerăbdarea permanentă și graba specifică interacțiunilor din această breaslă. Se pot reconcilia cele două tendințe – cea de construcție cu cea de experiment?

Trebuie să se reconcilieze. Nimeni nu mai așteaptă pe nimeni și nici nu cred că vor mai exista perioade ca cele pe care le-am travesat în anii trecuți. De aici și nevoia de specializare în zona de strategie și research din care trebuie să vină briefuri cat mai exacte, mai simple, declinate pe acțiuni specifice și cu KPI’s rezonabili. Cine poate la nivel strategic și bugetar va face campanii și repede, și bine gândite din spate. Cine nu, va genera proiecte cu rezultate doar pe termen scurt. Este noua paradigmă în care lucrăm.

Să privim puțin spre viitor. Te-aș întreba care este sensul pe care îl dai viitorului acestei industrii din perspectiva oamenilor care o însuflețesc și, la urma urmei, ce te motivează să rămâi în această breaslă?

Am primit o moștenire frumoasă - arta de a aduce oamenii mai aproape, prin conversație și cunoaștere, traducerea lui „comunicare” și „informare”, cu respect față de societate și față de valorile brandurilor pe care le consiliem. Când mă uit spre viitorul industriei mi-aș dori ca generațiile viitoare de comunicatori să nu considere ceea ce facem noi acum ca fiind „greaua lor moștenire”, fie lipsită de calități, fie greu de dus mai departe. Asta mă motivează în continuare.

Interviu realizat de Dana Oancea. Copyright PR Romania, toate drepturile rezervate.

Pin It

Parteneri

   BT Logo Aliniat Central    GFPR new logo web            logo SMP          chapter4 logoSigla Action Global Communications web dccom LOGO nou siteGMP logo 2        Logo ThePublicAdvisors  logo oxygen site