Back
Eşti aici:Home 
Articole Digital PR Geografia twittosferei româneşti. Un studiu Zelist.ro
Articole Digital PR Geografia twittosferei româneşti. Un studiu Zelist.ro
Geografia twittosferei româneşti. Un studiu Zelist.ro
- 15 Iunie 2010 |
- Anca Tenita
Abstract:
Twittosfera românească este formată din conturi de Twitter care redactează în limba română şi conturi de Twitter care redactează într-o limbă străină, dar au drept localizare România sau o localitate românească.
94% dintre conturi sunt din România, 1% din străinătate şi 5% nu au o localizare definită
La cercetare au participat 34.150 de conturi, dintre care 94% au indicat ca ţară de provenienţă România în profilul Twitter. 1% au menţionat că sunt din străinătate, iar 5% nu au o localizare definită.
Bucureşti, Cluj, Timiş, Iaşi – cele mai importante comunităţi de twitteri din România
Dintre conturile care au declarat că sunt din România, 75% au furnizat informaţii exacte cu privire la localizarea utilizatorului (24.002 conturi), ceea ce a permis reprezentarea acestora pe judeţe şi realizarea hărţii României prin prisma numărului de conturi Twitter. În analiza pe judeţe s-au folosit 41 de judeţe şi muncipiul Bucureşti.
În top 10 al judeţelor cu cele mai multe conturi se află: Bucureşti (53%), Cluj (8%), Timiş (7%), Iaşi (6%), Braşov (3%), Constanţa (3%), Sibiu (2%), Dolj (2%), Bihor (2%), Prahova (2%).
Pentru că numărul de conturi din Bucureşti este substanţial mai mare decât numărul de conturi din celelalte judeţe, în realizarea reprezentării pe regiuni româneşti, municipiul Bucureşti a fost tratat ca regiune de sine stătătoare, nefiind inclus în regiunea Muntenia.
Bucureştenii şi transilvănenii - cei mai numeroşi în twittosfera românească
Din punctul de vedere al regiunilor româneşti, cele mai multe conturi sunt din Bucureşti (53%).
26% din conturi sunt din Transilvania, 11% sunt din Moldova, 7% sunt din Muntenia, 3% sunt din Dobrogea.
Din punctul de vedere al comportamentului de urmărire al conturilor din twittosfera românească, pentru a face o distincţie între cele 2 categorii folosite de Twitter (“following” şi “followers”) care au sensuri diametral opuse, însă în traducere liberă au forme lingvistice similare, am preferat ca în loc de “urmăriţi” – “urmăritori” să folosim dubletul: “adepţi” – “interesaţi de alte conturi", chiar dacă termenul “adepţi” nu este traducerea perfectă pentru termenul “followers”.
Am socotit că această terminologie permite distingerea mai uşoară a celor 2 categorii nelăsând loc de echivoc. Exemplu: Contul X are 300 de adepţi (followers) şi este interesat de 400 conturi (following).
Bucureştenii şi transilvănenii - cei mai urmăriţi din twittosfera românească
Conturile din Bucureşti sunt urmărite de 62% din totalul adeptilor din twittosfera românească.
Conturile din Transilvania sunt urmărite de 21% din totalul adepţilor din twittosfera românească.
8% dintre adepţi urmăresc conturile din Moldova. 7% dintre adepţi urmăresc conturi din Muntenia şi 2% sunt adepţi ai conturilor din Dobrogea.
Cele mai multe conturi “lider” sunt din Bucureşti.
“Liderii” bucureşteni sunt mai numeroşi decât “liderii” din celelalte regiuni
Dintre toate conturile “lider” (conturi care au peste 1000 de adepţi) cele mai multe sunt din Bucureşti (70%).
19% din totalul conturilor “lider” sunt din Transilvania.
În Moldova se află 5% din totalul conturilor “lider”. La fel şi în Muntenia, tot 5%.
1% din totalul conturilor “lider” se află în Dobrogea.
“Liderii” bucureşteni sunt mai urmăriţi decât “liderii” din celelalte regiuni
62% din totalul adepţilor urmăresc conturile “lider” din Bucureşti.
Conturile “lider” din Transilvania sunt urmărite de 19% din totalul adepţilor conturilor “lider”.
Din ultimele 2 concluzii reiese faptul că “liderii” bucureşteni sunt mai numeroşi şi mai urmăriţi decât “liderii” din celelalte regiuni.
Bucureştenii urmăresc cel mai mult pe Twitter
Din totalul “interesaţilor de alte conturi” (“following”), cei mai mulţi sunt din Bucureşti (56%).
23% din totalul “interesaţilor de alte conturi” sunt din Transilvania, 10% din Moldova, 8% din Muntenia, 3% din Dobrogea.
Bucureştenii au fost primii care şi-au creat cont pe Twitter în iulie 2006 (IronMann). Două luni mai târziu (în septembrie 2006) a fost creat primul cont transilvanean pe Twitter (ccisystems).
Muntenii, moldovenii şi dobrogenii şi-au făcut apariţia pe Twitter începând cu 2007.
Localizare
În funcţie de localizarea pe care utilizatorii au completat-o la profilul conturilor Twitter, din cele peste 34.000 de conturi din twittosfera românească:
• 93,7% sunt din România (31.998 conturi);
• 1,6% sunt din străinatate (548 conturi)
• 4,7% nu au o localizare definită (1.604 conturi);
Din conturile din România:
• 75% şi-au definit localizarea la nivelul localităţii (24.002 conturi);
• 25% şi-au definit localizarea în mod generalist, menţionând doar numele ţării (7.996 conturi);
Judeţele României în funcţie de numărul de conturi
Dintre cele 24.002 conturi care au oferit informaţii precise referitoare la localizarea pe teritoriul României, cele mai multe (53%) sunt din Bucureşti, 8% sunt din judeţul Cluj, 7% sunt din judeţul Timiş, 6% sunt din judeţul Iaşi.
Harta României în funcţie de numărul de conturi:
Regiunile României în funcţie de numărul de conturi:
• 53,4% sunt din Bucureşti (12.809 conturi) (53%)
• 25,8% sunt din Transilvania (6.201 conturi) (26%)
• 10,6% sunt din Moldova (2.537 conturi) (11%)
• 7,4% sunt din Muntenia (1.775 conturi) (7%)
• 2,8% sunt din Dobrogea (680 conturi) (3%)
Urmărirea conturilor şi regiunile geografice
Adepţii (“followers”)
Regiunile României în funcţie de numărul de adepţi:
• 62% sunt adepţi ai conturilor din Bucureşti (1.735.394);
• 21% sunt adepţi ai conturilor din Transilvania( 599.891);
• 8% sunt adepţi ai conturilor din Moldova (221.630)
• 7% sunt adepţi ai conturilor din Muntenia (208.733)
• 2% sunt adepţi ai conturilor din Dobrogea (60.682)
Conturi cu diferite segmente ale adepţilor pe regiuni româneşti
Segmentul conturilor cu până în 100 de adepţi:
• 51% sunt din Bucureşti;
• 27% sunt din Transilvania;
• 11% sunt din Moldova
• 8% sunt din Muntenia;
• 3% sunt din Dobrogea;
Dintre conturile cu număr de adepţi cuprins între 100 şi 499:
• 60% sunt din Bucureşti;
• 23% sunt din Transilvania;
• 9% sunt din Moldova
• 6% sunt din Muntenia;
• 2% sunt din Dobrogea;
Dintre conturile cu număr de adepţi cuprins între 500 şi 999:
• 66% sunt din Bucureşti;
• 18% sunt din Transilvania;
• 9% sunt din Moldova
• 5% sunt din Muntenia;
• 2% sunt din Dobrogea;
Analiza pe conturile cu peste 1000 de adepţi:
• 70% sunt din Bucureşti;
• 19% sunt din Transilvania;
• 5% sunt din Moldova;
• 5% sunt din Muntenia;
• 1% sunt din Dobrogea;
Din totalul adepţilor conturilor “lider” (adepţi ai conturilor cu peste 1.000 adepţi):
• 62% sunt adepţi ai conturilor “lider” din Bucureşti (579.365);
• 19% sunt adepţi ai conturilor “lider” din Transilvania (180.053);
• 11% sunt adepţi ai conturilor “lider”din Muntenia (97.974);
• 6% sunt adepţi ai conturilor “lider” din Moldova (52.999)
• 2% sunt adepţi ai conturilor “lider” din Dobrogea (20.133)
Dintre toate conturile “lider” din România, “liderii” bucureşteni au numărul de adepţi cel mai mare. 62% dintre adepţii conturile “lider” sunt adepţi ai conturilor lider din Bucureşti.
Interesaţii de alte conturi (“following”)
Din totalul interesaţilor de alte conturi (“following”):
• 56% sunt conturi din Bucureşti (1.706.803)
• 23% sunt din Transilvania (692.142)
• 10% sunt din Moldova (289.832)
• 8% sunt din Muntenia; (257.946)
• 3% sunt din Dobrogea (88.462);
Dintre cei interesaţi la alte conturi, cei mai mulţi sunt din Bucureşti (56%), din Transilvania (23%), din Moldova (10%), din Muntenia (8%) şi din Dobrogea (3%).
Conturi cu diferite categorii de “interes în urmărirea altor conturi” pe regiuni geografice:
Dintre cei interesati de până în 100 de conturi:
• 52% sunt din Bucureşti;
• 26% sunt din Transilvania;
• 8% sunt din Muntenia;
• 11% sunt din Moldova;
• 3% sunt din Dobrogea;
Dintre conturile care urmăresc între 100 şi 499 de conturi:
• 59% sunt din Bucureşti;
• 24% sunt din Transilvania
• 6% sunt din Muntenia
• 9% sunt din Moldova;
• 2% sunt din Dobrogea;
Dintre conturile care urmăresc între 500 şi 999 de conturi:
• 61% sunt din Bucureşti;
• 21% sunt din Transilvania
• 7% sunt din Muntenia
• 8% sunt din Moldova;
• 3% sunt din Dobrogea;
Dintre conturile care urmăresc peste 1000 de conturi:
• 56% sunt din Bucureşti;
• 21% sunt din Transilvania
• 8% sunt din Muntenia
• 12% sunt din Moldova;
• 3% sunt din Dobrogea;
Apariţia conturilor Twitter şi regiunile geografice
Conturile din Bucureşti:
• 9 create în 2006 (iul-dec): IronMAN, andrei_ionescu, pietricel, Aquiu, sergiufloroaia, costinradu, alexbrie, leewilkins, urbandelice;
• 354 create în 2007;
• 1.752 create în 2008;
• 8.254 create în 2009;
• 2.440 create în 2010 (ian-aprilie)
Conturile din Transilvania:
• 7 au fost create în 2006 (iul-dec):
• 105 au fost create în 2007;
• 675 au fost create în 2008;
• 4.030 au fost create în 2009;
• 1.384 create în 2010 (ian-aprilie)
Conturile din Muntenia:
• Niciunul în 2006;
• 35 create în 2007;
• 175 create în 2008;
• 1.100 create în 2009;
• 465 create în 2010 (ian-aprilie)
Conturile din Moldova:
• Niciunul în 2006;
• 64 create în 2007;
• 289 create în 2008;
• 1.631 create în 2009;
• 553 create în 2010 (ian-aprilie)
Conturi în Dobrogea:
• Niciunul în 2006;
• 15 create în 2007;
• 66 create în 2008;
• 453 create în 2009;
• 146 create în 2010 (ian-aprilie)
Aspecte metodologice:
La cercetare au participat 34.150 de conturi de twitter. Cercetarea s-a desfăşurat în perioada 24 mai – 07 iunie 2010. Datele au fost culese cu ajutorul Zelist.ro.Despre procesarea datelor:
În cazurile în care localizarea a fost specificată geografic, însă prin mai multe opţiuni (de exemplu, la localizare este specificat “Bucureşti, Arad” sau “România, SUA”) s-a luat în considerare doar prima opţiune menţionată. Când localizarea a fost specificată sub forma: “România, Arad” s-a luat în considerare judeţul şi respectivul cont a fost atribuit categoriei conturilor din judeţul respectiv.
Când localizarea a fost definită de forma: “Arad, România” s-a luat în considerare judeţul şi respectivul cont a fost atribuit categoriei conturilor din judeţul respectiv.
Din categoria conturilor care nu au specificat localizarea, reprezentând 5% din totalul conturilor se află: conturi care nu au completat câmpul “localizare” din profil, dar şi conturi care au completat acest câmp, însă au menţionat informaţii cu caracter personal şi non-geografic: “pe Marte”, “pe unde vor muşchii mei”, “acasă”, “somewhere on Earth”, “blue Planet” etc.
Din 1% conturi care au menţionat la localizare - străinatate, 45 de conturi au specificat doar continentul Europa. Restul, însemnând 503 conturi, a specificat cu exactitate ţara străină de unde provine utilizatorul.
Pentru că numărul de conturi din Bucureşti este substanţial mai mare decât numărul de conturi din celelalte judeţe, atunci când am realizat reprezentarea pe regiuni romăneşti, municipiul Bucureşti a fost tratat ca regiune de sine stătătoare, nefiind inclus în regiune Muntenia.
Din punctul de vedere al comportamentului de urmărire al conturilor din twittosfera românească, pentru a face o distincţie între cele 2 categorii folosite de Twitter (“following” şi “followers”) care au sensuri diametral opuse, însă în traducere liberă au forme lingvistice similare, am preferat ca în loc de “urmăriţi” – “urmăritori” să folosim dubletul: “adepţi” – “interesaţi de alte conturi", chiar dacă termenul “adepţi” nu este traducerea perfectă pentru termenul “followers”.
Pentru a nu îngreuna citirea şi interpretarea datelor, în cazul procentelor care nu apar cu mai multe zecimale, s-au folosit valorilor lor rotunjite.
Despre ZeList
ZeList a fost dezvoltat de TreeWorks şi reprezintă cel mai eficient instrument de monitorizare a blogosferei şi presei româneşti, urmărind 54.639 de bloguri, 35.023 conturi Twitter şi 40 de surse de ştiri online.
Folosind un algorit complex, ZeList determină cele mai importante bloguri din punctul de vedere al audienţei şi credibilităţii, precum şi cele mai importante subiecte care sunt discutate în blogosferă.
Folosind ZeList, orice persoană poate determina cele mai importante ştiri la un moment dat, iar profesioniştii din domeniul comunicării şi mass-media pot determina trenduri şi pot stabili vectorii importanţi pentru transmiterea unui mesaj în blogosferă.
Studiu publicat în exclusivitate pe PR Romania.
Urmează: Evoluţia twittosferei româneşti din 2006 până în prezent
