Gabriel Pâslaru, ARRP: Etica trebuie prezentată nu ca un ideal abstract, ci prin exemple concrete

Consider că în societatea noastră, în care par să domine valorile materiale, etica trebuie prezentată nu ca un ideal abstract, nu ca o noțiune filosofică, ci prin exemple concrete din care lumea să ajungă să o perceapă ca pe un instrument practic prin care se ating, mai predictibil și mai eficient, obiective cât se poate de diverse - Gabriel Pâslaru, Președintele Asociației Române de Relații Publice (ARRP), în dezbaterea PR Romania despre Etică în PR.

Considerați că ar trebui să vorbim mai mult despre etică în PR – în școli, organizații și în spațiul public?

Este mai mult decât de dorit ca etica să joace un rol fundamental în lumea de azi. Pentru a se ajunge aici, consider că în societatea noastră, în care par să domine valorile materiale, etica trebuie prezentată nu ca un ideal abstract, nu ca o noțiune filosofică, ci prin exemple concrete din care lumea să ajungă să o perceapă ca pe un instrument practic prin care se ating, mai predictibil și mai eficient, obiective cât se poate de diverse. Și, da, pentru a avea efect, acest gen de discurs este de dorit să fie prezentat în școli, organizații, în spatiul public mai larg, de catre oameni care chiar trăiesc etic, nu de cei care doar au lecturi mai mult sau mai puțin vaste în domeniu.

Dacă ar fi să schițăm un tablou al problemelor etice în industria locală de PR, cu ce ar trebui început?

Poate cu relația dintre această industrie și manipulare?

Care sunt cele mai importante conflicte morale în triunghiul PR - presă-public?

Sunt din ce în ce mai mulți cei din media și PR care au constatat în ultima vreme că publicul larg apreciază mai mult pseudo-informația surprinzătoare decât pe cea veridică. În plus, ei s-au convins că sunt mulți cei care nu ascultă decât informațiile care coincid cu credințele lor, chiar și când știu că n-au nicio legatură cu realitatea. Rezultatul? Modificari adânci în felul în care categorii largi de public percep ce este moral și ce nu. Iar starleta de succes care câștigă în timp record muuult mai mult decat doctorul sau inginerul care s-au pregătit îndelung pentru a ajunge la rezultate nu face decât să amplifice paroxistic conflictele morale din societate. Acesta este doar unul dintre nenumăratele exemple generate de interacțiunea câteodată nefastă dintre PR, presă și public.

În comunicare regăsim tot spectrul de conflicte etice: diferențe de standarde profesionale, conflicte de norme și valori, conflicte de interese. Cum vedeți rolul omului de PR în echilibrarea așteptările organizațiilor cu cele ale publicurilor?

Omul de PR are la îndemână puternicele instrumente ale acestei profesii prin care, câtă vreme are ca principală valoare credibilitatea, poate determina echilibrul menționat de dumneavoastră.
La ce standarde deontologice/coduri de etică vă raportați când aveți îndoieli profesionale?

Codul de la Atena continuă să fie valid, întărit ulterior de codul de la Lisabona. În ce priveste cel mai recent cod, cel adoptat nu cu mult timp în urma de ICCO la Helsinki, ARRP nu doar că l-a adoptat, dar are și mandria de a fi participat activ la elaborarea sa.

Ce instrumente considerați că ar fi eficiente în descurajarea practicilor imorale?

O comunicare deschisă și expunerea publică a cazurilor concrete de practici imorale îi pot face pe ‘beneficiarii’ lor să realizeze că acestea sunt săbii cu două tăisuri, făcându-i mai circumspecți cu privire la cei care oferă astfel de soluții.

---

Interviu realizat de Dana Oancea în dezbaterea PR Romania despre Etică în PR