19082017

Back Eşti aici:Home Opinii Seniori despre PR Sã aprindem un far românesc la Bruxelles!

Sã aprindem un far românesc la Bruxelles!

dan lucaBruxelles-ul este văzut din păcate mult prea frecvent ca fiind o construcţie care ne impune reguli, fără a ne lăsa dreptul de a reacţiona. Ȋnsă, nu este aşa. E drept, este vorba de un club, şi făcând parte dintr-un club trebuie să vedem şi avantajele şi dezavantajele. Uniunea Europeană este o construcţie complexă care înseamnă, dincolo de fonduri europene, şi de pol legislativ, şi o oportunitate de „business”, în care avem posibilitatea de negociere.

Comunicarea sustenabilă a unei ţări membre a Uniunii Europene cu instituţiile europene, ca factori de decizie, trebuie să fie o prioritate pe agenda oricărei capitale europene. România a făcut progrese în ultimii ani, dar mai are încă de parcurs câţiva paşi pentru sustenabilitate. Prioritar este de văzut ce e necesar în acest sens, care e rolul instituţiilor naţionale, al aleşilor europeni, al media europene şi naţionale, al tuturor actorilor implicaţi.

În primul rând, e nevoie de acţiune individuală eficientă, iar în al doilea rând e nevoie de echipă şi de optima circulaţie, cu bună credinţă, a informaţiei cu privire la aspectele europene. Mai precis, fiecare actor român în relaţia cu UE trebuie să îşi eficientizeze activitatea şi să comunice mai bine cu ceilalţi actori, dincolo de orice bariere inter-instituţionale sau politice; în fond, e vorba de un imperativ ce ţine de interesul naţional.

Un rol aparte îl are cooperarea dintre instituţiile naţionale, fie ele permanent reprezentate la Bruxelles sau doar venite "în delegaţie" şi Parlamentul European respectiv Comisia Europeană. În Parlamentul European şi Comisia Europeană sunt români cheie, precum europarlamentarii şi comisarul european, şi echipele lor; de asemenea, câteva sute de români lucrează în direcţii generale ale Comisiei, iar câteva zeci în cadrul secretariatului general al Parlamentului European şi al Consiliului UE. Facilitarea şi îmbunătăţirea comunicării între toate aceste luminiţe de cunoaştere şi influenţa în materie de afaceri europene, face ca lumina acţiunii naţionale să fie mult mai puternică: în fond, una e să ne plimbăm cu mai multe lanterne, alta să aprindem un far.

De asemenea, pentru a nu fi puşi periodic în defensivă cu dosare precum Schengen sau MCV, e important să dăm măsură valorii interacţiunii româneşti cu instituţiile UE. Am avut un avânt iniţial cu dosare precum cele legate de Marea Neagră şi Dunăre, dar a sosit momentul ca România să fie continuu şi predictibil producătoare de propuneri europene de calitate, fie singură, fie în echipă: să nu uităm ce face Polonia în materie de Parteneriat Estic.

Ţinând cont de aceste pârghii aflate la dispoziţie, interesele româneşti, fie ele industriale sau de alt fel, ar avea de câştigat. Fie prin apelul la consultanţă în afaceri europene pentru a-şi maximiza interesele (această consultanţă însemnând apelul la oameni cu contacte, cu reţea, în oraş) fie prin alianţe cu omologi, persoane juridice sau personalităţi. Alianţa dă naştere la solidaritate şi la maximizarea potenţialului de colaborare: cu un aliat legislativ faci şi business şi găseşti noi oportunităţi de colaborare. De asemenea, prietenia se ţine cu obraz, prin vizite, prin contribuţii de substanţă la dezbateri, prin sprijin în momente cheie, prin participare sau organizare comună de evenimente; ochii care nu se văd se uită.

În momentul în care majoritatea românilor cu interese comunitare vor înţelege că o prezenţă la Bruxelles, cu caracter de informare sau reprezentare, e esenţială pentru a face faţă provocărilor legislative şi presiunilor pieţei europene - şi internaţionale, România va fi făcut deja un mare pas înainte spre calitatea de membru adult al Uniunii Europene. E important să nu ne prindă încă "adolescenţi europeni" Preşedinţia română a Consiliului UE, în 2019. Să sperăm că până atunci vom depăşi şi frica de un proces democratic normal, de lobby-ul european: e normal să îţi aperi interesele argumentat, nu e imoral.

Nu în ultimul rând, trebuie să ne “localizăm” în perioada în care trăim, marcată de criza eurozonei, consolidarea bugetară, şi dezbatarea inevitabilă privind viitorul - federal sau nu - al Europei. Autorităţile române îşi pot exprima opinia prin editoriale în presa vest europeană sau prin cea naţională, mesajul lor public denotând şi o influenţă mai mare cu privire la dezbaterile la care asistăm: modelul tăcut şi puternic nu ajută mereu. Suntem încă la începutul jocului european, e bine să fim ambiţioşi, au trecut 7 ani, căci cine cere mai mult de la sine şi de la alţii are şansa să primească mai mult. Dacă ne maximizăm punctele puternice - precum creşterea economică, şi le minimizăm pe cele negative, avem şansa să reuşim, depinde de noi!



Dan LUCA este Doctor în Relaţii Internaţionale şi Studii Europene, profesor la universităţi din Bruxelles, Bucureşti şi Cluj. Este autorul a 3 cărţi despre România afacerilor europene, Bruxelles-ul european şi dilemele comunicării. Îşi desfăşoară activitatea la Bruxelles din 1997 şi este preşedintele ˝Casei Europei˝ Bruxelles. Cei interesaţi de actualitatea europeanã pot urmãri mesajele zilnice postate pe blogul www.casaeuropei.blogspot.com.

Parteneri

 logo_raiffeisen  Logo-McCannPR PNG  Practice MSL logo 2  Graffiti PR logo-1   EY Logo RGB                    

siglaBT noua      dccom LOGO nou site