29032024

Back Eşti aici:Home Interviuri Experti internationali Lobby-ul nu reprezintă doar „winning and dining”! De vorbă cu Roberto Zangrandi, Director of Corporate European Affairs Enel

Lobby-ul nu reprezintă doar „winning and dining”! De vorbă cu Roberto Zangrandi, Director of Corporate European Affairs Enel

Pin It
roberto_zangrandiUnele persoane sunt de părere că lobby-ul reprezintă un pericol pentru democraţie, deoarece oameni cu diverse interese private au acces la persoanele care modifică legislaţia, având astfel posibilitatea de a influenţa legislaţia curentă în favoarea lor. Ce argumente aţi aduce pentru a contrazice acest punct de vedere?

Activităţile de lobby pot fi un pericol pentru democraţie sau pentru oricare instituţie, dacă nu sunt reglementate în niciun fel sau dacă nu se bazează pe norme comun împărtăşite, pe profesionalism şi transparenţă.

Lobby-ul în sine nu este de fapt un pericol pentru democraţie deoarece, din experienţa mea în cadrul instituţiilor europene, am văzut nenumărate organizaţii private angajate în activităţi de lobby în cadrul Comisiei Europene sau a Parlamentului European. Dar am văzut în acelaşi timp şi o mulţime de ONG-uri, asociaţii non-profit şi federaţii de toate tipurile făcând lobby în cadrul UE. Aşadar, „interesele private” sunt contrabalansate de cele ale altor stakeholderi.
Pentru a nu deveni un pericol pentru democraţie, lobby-ul trebuie să fie accesibil tuturor stakeholderilor! Altfel, el poate deveni un instrument pentru promovarea intereselor private, deci implicit un pericol pentru democraţie.


Ce efecte a avut criza economică asupra activităţilor de lobby?


În primul rând, efecte generate de criza economică asupra lobby-ului sunt la rândul lor de tip economic. Lobby-ul reprezintă, în esenţă, public affairs, iar public affairs sunt întreprinse de companii, ONG-uri, asociaţii, dar şi prin consultanţă. Multe companii din Europa şi-au redus foarte mult bugetele pentru public affairs şi relaţii publice, iar acesta este principalul efect pe care criza îl are asupra activităţilor de lobby. Cu toate acestea, criza nu a afectat rolul de bază al lobbying-ului!

Chiar dacă acesta este adesea perceput ca fiind ceva negativ sau un mod de a formula frumos nişte activităţi negative, acest lucru este fals. Lobby-ul este esenţial în procesul de formulare a politicilor, este singurul mod prin care ONG-urile, federaţiile şi asociaţiile îşi pot spune opiniile cu voce tare. Deci, aşa cum am spus, criza nu a afectat esenţa profesiei de lobby!


În afară de acces şi transparenţă, care ar fi, în opinia dumneavoastră, alte elemente esenţiale ale activităţii de lobby?


În primul rând, este esenţial să înţelegem despre ce este vorba: Lobby-ul nu reprezintă doar „wining and dining”, o expresie utilizată adesea şi pentru a descrie activităţile de relaţii publice. Lobby-ul nu se face la cocktail-uri şi recepţii. Această activitate implică o documentaţie serioasă şi o cercetare solidă. Cele mai eficiente activităţi de lobby sunt acelea care oferă atât argumente cât şi elemente tehnice şi ştiinţifice pentru luarea respectivei decizii sau schimbarea anumitor politici.

Prin lobby se susţin interesele anumitor grupuri, în defavoarea altora. Sunt luate însă în considerare şi interesele comunităţii în cadrul activităţilor de lobby?


Da, interesele comunităţii sunt într-adevăr luate în considerare, însă ele trebuie să fie într-un fel reprezentate, iar acest lucru se realizează prin intermediul asociaţiilor şi al stakeholderilor.

Uniunea Europeană prevede un proces care să implice consultarea stakeholderilor înaintea luării oricărei decizii importante. Acesta reprezintă momentul prielnic pentru a exprima opiniile, iar acest lucru implică, desigur, o anumită abilitate de a detecta problemele asupra cărora îşi pot exprima opinia toate comunităţile, chiar şi cele locale.


În ceea ce priveşte legislaţia din domeniul lobby-ului, situaţia diferă de la o ţară la alta. Este mai util pentru acest domeniu să existe legislaţii concrete sau autoreglementarea reprezintă soluţia cea mai potrivită pentru profesionalizarea domeniului?

Din păcate, autoreglemetarea pare să se dovedească ineficientă când există în joc anumite interese, în special în procesul de creare a politicilor sau a legislaţiilor, fie ele naţionale, internaţionale sau de nivel european. Uniunea Europeană a început să reglementeze activităţile de lobby, însă nu atât de prescriptiv ca lobby-ul şi transparenţa din Statele Unite. Există însă iniţiativa de transparenţă europeană, care începe să funcţioneze şi va avea rezultate foarte bune nu pe termen mediu, ci pe termen scurt. Lobby-iştii europeni trebuie să se înscrie şi să ofere anumite informaţii care vor ajuta această iniţiativă, informaţii de bază privind politicile care sunt modificate.

Roberto Zangrandi este Director of Corporate European Affairs, Enel, cea mai importantă companie energentică din Italia. În cadrul acestei companii a ocupat mai întâi poziţia de Head of Subsidiaries Communication Plans, după care a devenit Head of Identity and Image şi Head of Corporate Social Responsibility.

Zangardi a lucrat timp de 13 ani în jurnalism în domeniul financiar şi a ocupat postul de Head of Media Relations în cadrul companiei de automobile Fiat. A absolvit Facultatea de Ştiinţe Politice şi Sociologie, iar din anul 1978 este membru al Italian Society of Professional Journalists. De asemenea, Zangradi predă Teorie şi Tehnici în Relaţii Publice la Universităţile din Udine şi Teramo.


Interviu realizat in cadrul Romanian PR Week 2009 de Adina Tudor, Forum for International Communications
Copyright 2009 Forum for International Communications


Pin It

Parteneri

   BT Logo Aliniat Central               logo SMP