19102017

Back Eşti aici:Home Interviuri Experti internationali Supravieţuirea corporatistă şi cele 3 instrumente esenţiale: managementul crizei, issues management şi învăţarea continuă

Supravieţuirea corporatistă şi cele 3 instrumente esenţiale: managementul crizei, issues management şi învăţarea continuă

thomas_achelis2Cea mai aprinsă dezbatere în PR se poartă anul acesta în jurul comunicării de criză. Opinia publică poate avea chiar impresia că managementul situaţiilor de criză reprezintă o activitate zilnică a fiecărei organizaţii. Este aceasta o percepţie care ar trebui să devină normalitate?

Managementul crizei şi strategiile pentru comunicarea de criză ar trebui să fie o preocupare permanentă a organizaţiilor. În vremuri incerte vedem adesea că acele companii care au avut o profilaxă de criză au şanse de supravieţuire net superioare acelor companii pe care criza le-a surprins nepregătite. Cu toate acestea, o companie care nu beneficiază de un management al crizei profesionist nu va putea niciodată să-şi rezolve problemele doar prin intermediul comunicării de criză. Problema în multe companii şi instituţii este că termenul de "criză" este asociat exclusiv cu situaţii negative, ba chiar catastrofale. Însă o criză devine o catastrofă doar când vine pe nepregătite. Când criză este parte din "normalitate", atunci apare şi latura pozitivă a unui crize, fiind asociată mai degrabă cu o şansă de înnoire şi schimbare. Prin urmare, managementul crizei şi comunicarea de criză ar trebui să fie integrate în strategia de afaceri a oricărui business. Şi ambele ar trebui să includă stagii de pregătire la intervale regulate.

Tot mai multe companii micşorează bugetele pentru evenimente şi publicitate. Ce poate face o companie pentru a menţine un program de comunicare coerent în baza unui buget redus?

Pot înţelege pe deplin faptul că unele companii îşi reduc bugetele pe timp de criză. Dar aşa cum a punctat Paul Watzlawick "nu se poate să nu comunicăm". Soliţia este optimizarea comunicării, chiar în baza unui buget restrâns. Nu este o problemă dacă se elimină costurile unui eveniment grandios şi ale altor activităţi de amploare, fiindcă există multe moduri în care se poate face PR cu bani puţini. Cel mai important este să cultivi contactele şi relaţiile cu mass-media şi stakeholderii relevanţi. Deoarece aceaste activităţi constituie ocupaţia zilnică a consultanţilor şi agenţiilor de PR, este câteodată mai ieftin ca aceste sarcini să fie externalizate.   

Este issues management o tehnică de PR care poate capta din ce în ce mai mult interesul industriei pe fondul crizei economice actuale?

Din păcate, conştientizarea necesităţii acestui instrument pare să fie slabă. Acest fapt constituie o problemă, fiindcă, în legătură cu prima întrebare, managementul problemelor face parte din profilaxia unei situaţii de criză. O problemă/situaţie de risc este o criză care aşteaptă să se întâmple, iar o problemă/situaţie de risc ignorată este o criză asigurată. Tocmai din acest considerent, organizaţiile de success din toată lumea folosesc tehnici profesioniste de issues management. Prin tradiţie, managementul problemelor, a cărui funcţie primară este să rezolve problemele înainte ca acestea să devină crize, poate contribui cu succes la identificarea şi rezolvarea unor probleme etice complexe. Profesioniştii în relaţii publice ar trebui să parcurgă cercetările academice şi să studieze cele mai bune practici de management al problemelor pentru a fi pregătiţi atunci când se confruntă cu dileme de natură etică. A identifica la timp situaţiile de risc care vor deveni mai târziu probleme etice este unul dintre cele mai provocatoare aspecte ale managementului problemelor. Eşecul în identificarea timpurie a unei probleme de natură etică poate avea ca rezultat insuccese costisitoare pentru organizaţie, atât în materie de costuri operaţionale, cât şi în ceea ce priveşte pierderea reputaţiei de companie etică. Hipervigilenţa în legătură cu identificarea timpurie a problemelor etice permite alocarea resurselor de timp şi knowledge pentru analiza, cercetarea, dezbaterea şi decizia de rezolvare a acestora, evitând situaţia neplăcută când aceste probleme sunt identificate de către public sau de către media. De asemenea, identificarea timpurie a problemelor permite organizaţiilor să adopte o poziţie proactivă în definirea şi gestionarea problemei, care este preferabilă unei poziţii reactive când această problemă este identificată de către terţi. Mai mult, conştientizarea autovigilentă a acestor probleme reprezintă o abordare responsabilă din punct de vedere etic, arătând disponibilitate din partea organizaţiei pentru rezolvarea situaţiilor problematice în calitate de organizaţie responsabilă.

Devine organizaţia care învaţă, aşa cum a proiectat-o Peter M. Senge, o realitate? Este învăţarea corporativă un mod de a supravieţui supramediatizatei crize economice?

Cunoaşterea şi informaţia reprezintă fundamentul succesului în afaceri. Cu cât oamenii învaţă mai mult, cu atât sunt mai bine protejaţi împotriva situaţiilor neprevăzute. Conceptul lui Peter M. Senge se aplică cu succes în situaţia economică pe care o parcurgem. Organizaţia care învaţă (learning organization) "este aceea în care oamenii îşi dezvoltă în mod continuu capacitatea de a obţine rezultatele pe care le doresc cu adevărat, în care sunt dezvoltate şi cultivate noi modele de gândire, în care aspiraţiile comune sunt adoptate în mod liber şi în care oamenii învaţă încontinuu să facă totul împreună". Într-o situaţie de criză, grupul de oameni ce devine dispensabil într-o organizaţie este cel format din angajaţii mai puţin pregătiţi şi mai greu adaptabili noului context economic. Acest principiu se aplică şi în PR. De aceea, pregătirea profesională trebuie să rămână prioritară în această perioadă.


Deţinând o experienţă în PR de peste 30 de ani, Thomas Achelis este în prezent preşedintele Forum for International Communications, co-fondatorul IQPR (Institutul pentru  Calitate în Relaţii Publice), membru al Asociaţiei Internaţionale de Relaţii Publice (IPRA) şi membru de onoare al Asociaţiilor de PR din România şi Rusia. Thomas este membru şi al Institutul Britanic de PR (Chartered Institute of Public Relations), iar timp de 11 ani, în perioada 1995-2006, a exercitat funcţia de preşedinte al CERP (Confederation Europeenne des Relations Publiques) care cuprinde nu mai puţin de 25 de asociaţii europene de PR. De numele lui se leagă chiar Romanian PR Award, competiţia naţională de relaţii publice pe care a iniţiat-o în 2003, an în care a înfiinţat la Bucureşti fundaţia Forum for International Communication care derulează în prezent proiectele: Romanian PR Week/ Romanian PR Award, CSR Romania, proiectul editorial PR Romania şi o cercetare naţională de etică în PR în parteneriat cu prestigiosul Institute for Public Relations.


Interviu realizat în Aprilie 2009 de Andra Larisa Zaharia, Forum for International Communications
Copyright 2009 Forum for International Communications

Parteneri

 logo_raiffeisen  Logo-McCannPR PNG  Practice MSL logo 2  Graffiti PR logo-1   EY Logo RGB                    

siglaBT noua      dccom LOGO nou site