14122017

Back Eşti aici:Home Interviuri Cum e sa faci PR pentru ... Noemi Meilman: PR-ul nu e operaţie pe creier

Noemi Meilman: PR-ul nu e operaţie pe creier

Noemi MeilmanNu crede că există greşeli grave în PR, iar cuvântul “criză” îi stârneşte amuzamentul. Asta pentru că lucrează pentru branduri din fashion unde oricând gaseşti “salvarea” într-o idee care ţi-a venit după ce ai citit o carte bună sau ai vizitat un muzeu. Serialul PR Romania susţinut de GMP PR continuă cu Noemi Meilman.

Cum ai ajuns să faci PR de fashion?

Mai întai am fost marketing la revista Tabu (Cristina Bazavan m-a luat în echipa sa şi am zis cel mai frumos DA din viaţa mea de până acum), şi apoi la Harper’s BAZAAR şi apoi primul meu client fashion în perioada de freelancer a fost Cristalex, la acea vreme având în portofoliu multe branduri fashion pe care nu le mai deţine azi. Cele mai dragi proiecte sunt expoziţia Campari de la Cartureşti, din toamna lui 2010; proiectele de marketing din revista Tabu (mai ales cel cu “Mad Men”) şi de la Harper’s BAZAAR, cel cu suplimentul SONORO şi panoul floral de la petrecerea Harper’s BAZAAR, care a plăcut atât de mult, încât a lansat o modă în Bucureşti. Asta m-a bucurat enorm, pentru că trebuia deja ca panoul clasic multi-branduit cu parteneri să aibă o soră mai cool :). Apoi sunt toate proiectele dragi mie din perioada The Place Concept Store (The Music From The Place X, The Coffee From The Place X, cinemateca & sales) şi Buticul efemer I.D. Sarrieri. Şi mai sunt colaborările cu brandurile româneşti 1o9 şi Le Petit Indigent.

Cum arată o zi obişnuită de lucru în viaţa ta?

Mă trezesc la 8 fix, îl supervizez pe Avi (fiul meu în vârstă de 4 ani şi aproape 4 luni) cu trezit, spălat, îmbrăcat, apoi îl însoţesc la Kindergarden bus şi scot cei doi căţei (pe Clint & pe Shlomo) la plimbarea de dimineaţa, apoi îmi beau cafeaua în timp ce vorbesc cu mama la telefon şi pe la 10:00 încep micul iureş – telefoane (date sau primite), postarea pe blog, trimit emailuri, merg la întâlniri; scot căţeii la plimbarea de prânz. De două ori pe an predau la Naked PR (cu Ana Bucur la grupa beginners şi cu Vicki Nicola, la advanced), asta înseamnă doua zile pe săptămână, dupa-amiază, de la orele 18:30. Mai sunt şi evenimentele şi nu ştiu cum se face ora 20:30, când ies cu caţeii la plimbarea de seară, îi fac baie lui Avi, îi citesc povestea şi apoi îl adorm. Pe la 22:00 pot să scriu materiale în linişte (mai ales pentru blog sau pentru revista Harper’s BAZAAR, unde sunt colaborator în prezent) şi pe la 23:30 mă bag în pat cu o carte, ca la 00:30 să sting lumina şi să pun ceasul să sune pentru a doua zi, la 8:00.

Pentru a face PR pentru un brand de fashion de ce anume ai nevoie?

De creativitate, să ai o listă de presă şi KOL foarte bine pusă la punct. Trebuie să cunoşti bine brandul şi mai trebuie să gândeşti relaxat, corect şi să mai ai şi puţin fler.

Care a fost proiectul de care eşti cea mai mândră?

Poate că par subiectivă, dar Book Cover Tee.

Care este cel mai important lucru pe care l-ai învăţat practicând această meserie?

Am învăţat mai multe lucruri, dar cred că cel mai important este să îţi placă ceea ce faci. Şi să ştii să te adaptezi contextelor socio-culturale atât de schimbatoare în ultimii 6-7 ani.

Care sunt cel mai des folosite instrumente de PR în meseria ta?

Mie îmi place sistemul “pitch the story”, încă sunt adepta întâlnirilor cu prietenii din presa scrisă, site-uri şi bloguri; comunicatul de presă are o altă structură, cel puţin eu folosesc mai mult textele care au mai mult structura unei poveşti scurte decât a clasicului comunicat, cu un titlu care să îl determine pe destinatar să deschidă emailul; îmi plac evenimentele de tip mic dejun, din ce în ce mai restrânse; şi îmi mai plac parteneriatele, mai ales atunci când organizez evenimente, dar acele parteneriate care se leagă frumos cu tema respectivă.

Care este cea mai mare greşeală profesională pe care ai făcut-o?

Poate îmi spuneţi voi, că eu nu îmi amintesc. Ştiu că nu sunt perfectă, dar nu îmi amintesc să fi făcut vreodată o greşeală gravă de PR. Să nu uităm totuşi că în meseria noastră nu operăm pe creier. Iar cuvântul “criză” îmi stârneşte amuzamentul. Mai ales în domeniul în care activez.

Ce sfaturi ai pentru tinerii aspiranţi?

Să facă practică într-o agenţie de PR mai întâi. Să prindă pulsul uzinei, cu toate departamentele într-un loc – PR, client service, creaţie, DTP, producţie, BTL, cu furcile caudine de la departamentul financiar; să refacă liste de presă; să vorbească fără emoţii cu jurnaliştii (sunt oameni, nu elfi :)); să iasă la evenimente şi să socializeze, să meargă prin muzee, să citească mult, să îşi facă prieteni din agenţiile concurente şi să nu se teamă nicio clipă că sunt divulgate secrete de stat; să nu se ia în serios prea mult; să zâmbească şi să se facă plăcuţi, fără prea mari eforturi. Şi să aibă răbdare.

Ce ai fi făcut dacă nu făceai PR?

Probabil că aş fi ales să predau, să fiu chiar profesoară full time. Este o activitate care îmi place foarte mult. Şi s-a moştenit de la parinţii mei, ambii profesori.


Credit Foto : Cristian Balint

Copyright PR Romania. Toate drepturile rezervate

Parteneri

 logo_raiffeisen  Logo-McCannPR PNG  Practice MSL logo 2  Graffiti PR logo-1   EY Logo RGB                    

siglaBT noua      dccom LOGO nou site