24072017

Back Eşti aici:Home Dezbateri Dezbateri actuale Incredere si PR Tereza Tranakas, Oxygen: Să punem miza în mod aprioric pe transparență

Tereza Tranakas, Oxygen: Să punem miza în mod aprioric pe transparență

Tereza Tranakas 3

În epoca actuală, cea a post-adevărului, în care emoția poate inclusiv câștiga alegeri prezidențiale, trebuie luat în calcul faptul că publicul a devenit mai sensibil și mai selectiv în ceea ce privește consumul de informație. În acest context, a devenit util și necesar să diversificăm canalele de comunicare, atât online, cât și offline, și să punem miza în mod aprioric pe transparență - Tereza Tranakas, Managing Partner OXYGEN, în dosarul PR România, episodul 7.

Edelman Trust Barometer indică o nouă eroziune a încrederii la nivel global în toate categoriile de instituţii. Ce implicaţii practice are această adâncire a crizei de încredere pentru industrie?

Încrederea a fost și continuă să fie unul dintre cele mai importante liante care încheagă modul în care funcționează orice industrie, nu doar cea a comunicării. Privit în profunzime, Barometrul de Încredere al Edelman evidenţiază o slăbire a încrederii în autoritate, mai ales în funcțiile abilitate să conducă o instituție (publică sau privată). Istoric vorbind, acest rezultat nu constituie un fenomen în premieră și nu ar trebui privit drept o criză. Prin definiție, noi ne ocupăm cu gestionarea reputației, în toate formele sale, iar restaurarea încrederii presupune dezvoltarea și implementarea unei strategii bazată pe o comunicare clară și explicită, campanii dedicate de informare și educare, umanizarea persoanelor din spatele funcțiilor de conducere și asumarea imediată a succeselor și insucceselor deopotrivă.

Evenimentele recente ne-au arătat că minciuna și falsul pot funcționa cu eficiențe notabile. Crezi că breasla are nevoie de o raportare mai concretă și poate mai ‘pragmatică’ la adevăr?

Teoria pragmatismului susține că ceva este adevărat atât timp cât este util. Făcând zoom out din această premisă, aș plusa și spune că adevărul este dependent de perspectiva din care este privit, lucru care poate face ca adevărul să difere de la un receptor la altul. Astfel, nu aș considera ceva anume ca fiind în mod absolut adevărat sau fals, ci mai mult sau mai puțin interpretabil, în funcție de punctul de vedere la care te raportezi.

În industria noastră acest lucru a dictat nevoia de rafinare a conținutului și de mai multă transparență și proactivitate în comunicare. În paralel, accentul a căzut tot mai mult pe exactitate și precizie în targetarea audienței și a publicului vizat, lucru care a condus la diminuarea comunicării în masă. Pe aceeași linie, s-a dovedit necesară dezvoltarea unor instrumente care să măsoare eficiența mesajelor și să recalibreze strategia de comunicare per ansamblu sau obiectivele de business din spate.

Dacă tot am aflat că post-adevărul este semnul timpurilor noastre, poate merită să vedem ce avem de făcut noi, comunicatorii, în această circumstanţă? Crezi că putem funcţiona confortabil în post-adevăr?

Noțiunea de post-adevăr a apărut ca o adendă sau reacție la modul clasic în care informația obișnuia până nu demult să fie transmisă, cel mai frecvent de către presa tradițională. Fenomenul face apel la filtrul emoțional și a recidivat din dezvoltarea accelerată a social media și a blogosferei, a căror influență a devenit egală cu cea a marilor trusturi media, iar pe alocuri să o și depășească.

Cred că viitorul industriei va fi dat de capacitatea asimilării acestui tip de canale în strategiile de comunicare pe care le dezvoltăm pentru clienții noștri, precum și de încorporarea emoției în mesajele ce trebuie transmise.

Există soluţii de comunicare eficiente la avalanşa emoţiilor asupra faptelor, la nerăbdare şi, în general, la apetitul redus pentru dialog?

Faptul că balanța înclină în această perioadă mai mult spre emoții și subiectivism nu trebuie privit în mod absolut ca o situație ce trebuie rezolvată, ci, mai curând, ținută sub control. Comunicarea, cu precădere cea de brand, face de cele mai multe ori apel tocmai la filtrele emoționale ale audienței.

În ceea ce privește apetitul pentru dialog, nu cred ca s-a redus. Din contră – platformele online de comunicare au devenit de-a lungul timpului spațiu de manifest și cadru de dezbatere publică. Implicarea companiilor, brandurilor, dar și a persoanelor sau instituțiilor publice în acest proces, favorizează comunicarea, mai ales din prisma filtrului emoțional de care vorbeam mai devreme. E mai ușor să comunici într-un mod mai puțin formal în social media, iar de multe ori se dovedește a fi mai eficient. Campania prezidențială a lui Klaus Iohannis este un exemplu în acest sens.

Să lupţi împotriva neonestității, în orice context ar apărea, pare aproape imposibil. Cum vezi rolul comunicatorului aici, ce pârghii concrete avem la îndemână?

În ultimul an, fenomenul de “fake news” a luat cu asalt mediul online. A fost numit război psihologic de unele publicații și analiști mass-media. Este o provocare, într-adevăr, dar nu imposibil. Odată cu dezvoltarea industriei per ansamblu, dispunem inclusiv de mai multe resorturi și canale prin care putem disemina mesajele de comunicare, iar în situații concrete transmiterea corectă, completă și obiectivă a faptelor și-a dovedit eficiența.

Cu toate acestea, în epoca actuală, cea a post-adevărului, în care emoția poate inclusiv câștiga alegeri prezidențiale (vezi SUA), trebuie luat în calcul faptul că publicul a devenit mai sensibil și mai selectiv în ceea ce privește consumul de informație. În acest context a devenit util și necesar să diversificăm canalele de comunicare, atât online, cât și offline, și să punem miza în mod aprioric pe transparență.


Tereza Tranakas este Managing Partner, OXYGEN. 

Interviu realizat de Dana Oancea. Copyright PR Romania, toate drepturile rezervate.

Parteneri

 logo_raiffeisen  Logo-McCannPR PNG  Practice MSL logo 2  Graffiti PR logo-1   EY Logo RGB                    

siglaBT noua      dccom LOGO nou site