Oana Gorbănescu, EY România: Dacă sfetnicii nu-i spun împăratului că e gol, mulţimea o va striga în gura mare

Oana Gorbanescu

PR-ul trebuie să facă un efort de conştientizare în rândurile liderilor care sunt tentaţi să intre în această spirală a vorbelor, pentru a le prezenta riscurile de imagine. Cei mai mulţi oameni aflaţi la vârf se simt permanent în atenţia fie a presei, a angajaţilor, a clienţilor sau a celor de acelaşi calibru cu ei. Când eşti autentic şi ceea ce spui se bazează pe ceea ce faci, interacțiunea cu audienţele-țintă devine una naturală şi fluentă - Oana Gorbănescu, Corporate Communication Officer la EY România, în dosarul PR Romania, episodul X.   

De câţiva ani încoace, Edelman Trust Barometer ne spune că centrul de greutate al încrederii s-a mutat înspre oamenii obişnuiţi, acest trend fiind în defavoarea organizaţiilor şi a liderilor de business. Ce crezi, mai au relaţiile publice un rol substanţial în dobândirea şi menţinerea încrederii în lideri şi în business, în general?

De ce ar trebui încrederea polarizată? După părerea mea, nu putem ajunge la saturaţie cu încrederea şi nici nu poate fi în defavoarea cuiva faptul că oamenii obişnuiţi, alături de personalităţi, lideri şi organizaţii prezintă încredere – cu cât mai mulţi, cu atât mai bine.

Relaţiile Publice au în continuare un rol substanţial în comunicarea elementelor care construiesc încrederea şi în integrarea lor în brand-ul personal sau în brand-ul organizaţiei. Spre deosebire de perioada pre-social media însă, Relaţiile Publice nu mai pot « fabrica » încrederea pentru cei care doar plătesc pentru asta, fără se demonstreze că o merită prin acţiuni concrete. Iar acesta este un lucru bun, atât pentru public în general, cât şi pentru profesia noastră. Dacă veţi întreba orice specialist în PR care a trebuit vreodată să dea din bagheta pentru a construi o imagine de paie, vă va răspunde cu uşurare că vremea când se cumpărau indulgenţe a trecut.

După Arthur Page, încrederea se bazează în proporţie de 90% pe fapte şi doar 10% pe vorbe. Englezii ar zice „actions speak louder than words“, iar chinezii „talk doesn’t cook rice”. Totuşi, destul de frecvent, încrederea este tratată ca mesaj, şi mai puţin ca rezultat natural al unor comportamente şi acţiuni concrete. Cum ies liderii de azi din spirala vorbelor? Ce poate face PR-ul pentru a sprijini o schimbare de paradigmă în discursul liderilor?

PR-ul trebuie să facă un efort de conştientizare în rândurile liderilor care sunt tentaţi să intre în această spirală a vorbelor, pentru a le prezenta riscurile de imagine. Cei mai mulţi oameni aflaţi la vârf se simt permanent în atenţia fie a presei, a angajaţilor, a clienţilor sau a celor de acelaşi calibru cu ei. Când eşti autentic şi ceea ce spui se bazează pe ceea ce faci, interacțiunea cu audienţele-țintă devine una naturală şi fluentă.

Dacă PR-ul oferă liderilor cu care lucrează acest unghi de abordare a discursului, şansele sunt destul de mari ca paradigma să se schimbe. Mai ales atunci când fiecare mesaj sau acţiune poate fi (şi este) comentat apoi pe social media. Este ca în „Hainele cele noi ale împăratului” – dacă sfetnicii nu-i spun împăratului că e gol, mulţimea o va striga în gura mare.

Everything starts with communications because everything is communications – un dicton pe cât de frecvent pe atât de confuzant. Nu cumva perpetuăm o imagine deformată a unei industrii capabile să ‚construiască’ sau chiar să ‘restaureze’ încrederea în orice?

Sau, cum am spune în română, „Ceea ce nu spui, nu există”… este din ce în ce mai greu pentru industria comunicării să păstreze acest monopol asupra construirii realităţii. Din fericire! De prea mult timp, iniţiativele de manipulare a opiniei publice de către cei care ştiu să folosească instrumentele de PR erodează încrederea (sic!) în această industrie. Astăzi, odată cu evoluţia social media, oamenii obişnuiţi pot controla canalele de comunicare în masă şi pot face lucrurile să devină realitate. Şi astfel se mută centru de greutate al încrederii către ei.

Trăim într-o lume care a evoluat de la complicată la complexă, cu pattern-uri şi interacţiuni care se schimbă continuu şi care produc rezultate neaşteptate. Încrederea e şi ea din ce în ce mai fragilă – mai greu de dobândit, dar mult mai uşor de pierdut. Cum se modifică rolul omului de PR din această perspectivă?

Cei care lucrează astăzi în PR trebuie să fie suficient de flexibili şi de agili pentru a-şi schimba strategia la punctul diametral opus, uneori chiar peste noapte, deoarece orice situație poate evolua neașteptat. Astfel, planurile de PR, calendarele editoriale devin de multe ori irelevante datorită schimbărilor rapide. Iar vigilenţa devine în acest context unul dintre atributele-cheie ale oricărui specialist în domeniu.

Avantajul pentru omul de PR este că volatilitatea din piaţă şi riscurile de imagine care au venit odată cu democratizarea canalelor de comunicare transformă poziţia sa în companie într-una strategică, cu raportare directă către CEO.

Un gând pentru liderii de azi?

Apropos de social media, voi aminti cuvintele lui François de La Rochefoucauld, chiar dacă vin de peste secole: „Încrederea oferă mai mult material de conversaţie decât inteligenţa.”


Oana Gorbănescu este Corporate Communication Officer la EY România


 Interviu realizat de Dana Oancea. Copyright PR Romania, toate drepturile rezervate.