Bogdan Tomoiaga, Graffiti PR: Cred că avem una dintre cele mai frumoase meserii din lume

bogdan tomoiaga 2

Am stat de vorbă cu Bogdan despre ce mai înseamnă entuziasm în comunicare şi despre propria interpretare a optimismului în România de azi.

Pe o scala a optimismului, unde crezi că întâlnim astăzi comunicatorul român?

Industria per total ar trebui să fie mai optimistă decât în trecut. Eu zic că are mai multe motive. Proiecte din zone pe care nu le accesam acum 5 ani, cum ar fi cele de employer branding de exemplu, bugete mai mari, jucători noi care intră pe piață, procese de M&A, noi canale media. Wow. It is a lot :) În plus, după 25 de ani chiar și economia locală arată mai bine, sau cel puțin așa susține BNR, este mai previzibilă, este în creștere, deci va fi nevoie de mai multă activitate în zona de marcom, deci și pentru noi.

În ceea ce privește oamenii și comunicatorii în special, cred că optimismul variază de la persoană la persoană și depinde mult și de nivelul la care te afli în carieră. Cei mai tineri, the freshmen, vin în industrie cu o doză mai mare de optimism și de încredere,  pe când cei cu mai multă experiență, sunt mai temperați, se entusiasmeză mai greu, dar cred că trebuie să fie în continuare optimiști. Motive au și unii și ceilalți. Pentru suflul care vine din spate, pentru faptul că încet, încet industria locală se profesionalizează, pentru viitorul pe care-l intuim. Mai ales pentru viitor avem de ce să fim optimiști.  

Cum arată optimismul lui Bogdan Tomoiaga mai de aproape?

Sunt un optimist incurabil.  
Sincer. Mă trezesc cu un mare zâmbet dimineața, chiar și într-o zi ploioasă de luni, gândindu-mă că urmează să mă duc la birou. Când cineva citește aceste afirmații probabil că zice – aham, sigur că da. Sau clar, are de cine să fugă de-a acasă.  Dar nu, chiar nu fug de acasă, iar motivele expuse mai jos sper că vă vor convinge și pe voi să îmi împărtășiți optimismul.

Unu. Oamenii alături de care lucrez. Mulți dintre ei îmi zic – hai măi Bogdan iarăși zâmbești? Dar ceea ce nu știu ei este că zâmbesc datorită lor. Sunt mulți dintre ei niște „schimbă lume”, în sensul cel mai bun al sintagmei, oameni de la care ai numai lucruri faine de învățat în fiecare zi.

Doi. Cred că avem una dintre cele mai frumoase meserii din lume. Și muncim mult pentru asta. Circula topul acela unde PR-iștii sunt cei mai stresați profesioniști imediat după militari și după piloți. Asta și pentru că, pe de o parte, să visăm e parte din job description. La cealaltă extremă, trebuie să fim calculați, să evaluăm riscuri și să feliem cu precizie toți pașii specifici managementul reputației. E o tensiune mare aici. Nu este ușor, dar este foarte frumos. Cred că nu sunt multe meserii unde ai o idee, un vis și la un moment dat, dacă muncești suficient de mult, dacă găsești modalitatea de a convinge pe cineva de puterea acelei idei, ea să prindă viață. Iar odată ce aceasta prinde viață sub ochii și sub îndrumarea ta, să îți dai seama că energia emanată este incredibilă.

Trei. Sediul în care lucrăm. Situat în Palatul Universul, are tot ce are nevoie pentru a fi cel mai bun loc din București pentru o agenție de comunicare – situat în buricul târgului, la 2 pași de orice, cu un teatru la subsol, un cocktail place la etajul 2 și vecini care mai de care.

Deci, vă rog să îmi spuneți – cum să nu debordezi de optimism?

Dacă reușim și să aducem puțină ordine în industrie, să avem mai mult work/life balance, să mai scurtăm termenele de plată și eliminăm pitch-urile la care sunt invitate 10 agenții din clustere diferite, chiar că am fi într-o lume perfectă. Până acolo mai sunt niște pași de făcut, dar nimic nu ne împiedică să visăm, nu-i așa?

Crezi că stăm bine cu entuziasmul în industria comunicării?

Cred că ar trebui să fie foarte sus. Haideți să ne uităm la modul în care s-a schimbat job-ul nostru în ultimii ani, la tipul de cerințe care vin către noi, la noile tehnologii și la noile canale media. Consider că trebuie să fim mai entuziaști și mai optimiști acum decât am fost oricând în trecut.
Cred că suntem într-o perioadă extraordinară pentru comunicatori – toată lumea vrea să comunice, chiar mai mult decât atât, toată lumea comunică, apar noi device-uri care facilitează acest lucru, satul global despre care vorbea McLuhan este mai prezent decât niciodată. Iar noi, comunicatorii, suntem în mijlocul acestui val. Suntem surferul care călărește valul. Așa că, da, cred că avem toate motivele și ar trebui să fim foarte optimiști și entuziaști atunci când vorbim despre viitor. Spunea Connex odată – Viitorul sună bine - #damnright :)

Cum apreciezi în general atitudinea comunicatorului român faţă de teritoriul nevoilor sociale şi al implicării civice?

Ketchum, rețeaua la care suntem afiliați a avut o campanie pro bono care s-a numit 90 for 90. Graffiti PR a fost unul dintre cele 92 de birouri care s-au alăturat acestei inițiative globale, ce presupunea organizarea unui brainstorming de 90 de minute pentru a susține o cauză socială locală. Nu suntem singurii. Cu ocazia împlinirii a 70 de ani, FleishmanHillard va dona ore de agenție în valoare echivalentă de 5 milioane de dolari pentru inițiative pro-bono și pentru cauze sociale. Lumea se miscă în această direcție. Începe să fie un lucru care este tot mai prezent în cerințele tinerei generații față de angajatori. Business with a purpose, implicare în activități pro-bono sau sociale. Nu mai pot să vin la tine în organizație și singurul lucru la care să mi se ceară să pun umărul să fie bunăstarea companiei. Nu, trebuie să fie mult mai mult. Iar acest lucru se translatează de cele mai multe ori prin implicare. O trecere de la rolul de privitor, pasiv la cel activ de cetățean în viața cetații.   

Cum ne ferim noi, comunicatorii, de oboseală cronică şi pe alocuri de pesimism?

Simplu. La mine funcționeză cu mult optimism și cu un pahar de vin roșu, că tot a început sezonul. Pentru restul oamenilor din echipă cred că funcționează altceva. Cred că îi încurajează faptul că pe noi, cei care conducem agențiile, ne preocupă apariția oboselii, încărcarea, faptul că încercăm să găsim soluții de la un approach nou în HR la a bigger purpose for the business sau discuții one to one cu clienții pentru explica încărcarea.
Și cred că mai ajută discuțiile pe care le avem în agenție, off client. Faptul că ne dorim cu toții același lucru – o Românie cu un plan, o Românie progresistă, faptul că suntem oameni frumoși care lucrează în aceeași industrie.

Ce înseamnă pentru tine un moment de entuziasm?

O idee care urmează să schimbe lumea. Este ceva wow. Vezi cum oamenii se schimbă în jurul ei, cum încep să adauge alte straturi care o îmbunătățesc și apoi cum vor să contribuie la implementarea ei. Iar o idee de genul acesta te poate încărca cu entuziasm pentru mai mulți ani de la apariția ei.


 

Interviu realizat de Dana Oancea. Copyright PR Romania, toate drepturile rezervate.