29062017

Back Eşti aici:Home Articole Reputatie si Incredere Cum sa comunici într-o lume plina de neîncredere?

Cum sa comunici într-o lume plina de neîncredere?

tony_meehanGlobalizarea devine o realitate pentru profesia de Relatii Publice în România, iar acest lucru aduce cu sine o serie de diverse provocari. Iar o data cu globalizarea apar multe probleme majore de PR. Întelegerea globalizarii, construirea unor strategii de PR si implementarea acestora, va face ca rolul practicienilor de relatii publice sa fie mai important si vital.


Nu putem ignora sau subestima obiectivul de îmbunatatire a întelegerii pentru a avea o lume mai buna.

Ca rezultat al acestui obiectiv, PR-ul se schimba în mod constant, specialistul în comunicare a devenit din ce în ce mai mult o parte esentiala în politica si în procesele de luare a deciziilor. Creste responsabilitatea nu numai fata de angajator sau fata de client, dar si fata de terte parti implicate sau fata de întreaga societate.

Explozia de comunicare a facut acest job mai provocator, dar în acelasi timp a creat mai multe oportunitati si o diversitate mai mare în ceea ce priveste abilitatile noastre de comunicare. Scopul relatiilor publice nu este doar acela de a crea un grad de constientizare, desi acest lucru este esential pentru succesul proiectelor de PR, dar si acela de a crea imagini pozitive pentru companii si clienti prin managementul reputatiilor – personale, de corporatie si de branduri.

Aspectul principal în managementul reputatiei este încrederea. De ce este atât de importanta încrederea pentru economie? Deoarece atât banii cât si afacerile îl urmeaza. Pierderea încrederii este o stare de criza, care nu se poate remedia doar prin comunicare, ci trebuie rezolvata printr-o verificare a manierei în care îsi conduce firma afacerea.

În întreaga lume, liderii în relatii publice si în ariile colaterale sfatuiesc Companiile sa adopte moduri de abordare în afaceri mai formale si mai bine structurate pentru a regenera încrederea publicului tinta.

Oamenii de afaceri si directorii generali, care trebuie tot timpul sa dea exemplu de „Functionar Sef în Etica” în firmele lor, în primul rând;

Trebuie sa poata alcatui un set de principii etice care sa fie strâns legate de nucleul proceselor de afacere si care sa fie sustinute de un management puternic si de o disciplina generala a firmei.

În al doilea rând, trebuie sa creeze un proces pentru transparenta si deschidere care sa se potriveasca companiei si domeniului sau atât în activitatile lor curente cât si cele viitoare.
Î n al treilea rând, trebuie sa asigure ca încrederea si etica controleaza iresponsabilitatea la nivelul Consiliului Administrativ si sa stabileasca un sistem formal de masurare a încrederii care sa acopere toate partile organizatiilor.

Noi, cei din relatii publice avem sansa nemaipomenita de a dezvolta relatii între comunitatile în care traim si organizatiile care au devenit participantii cei mai influenti în societatea de azi. Este o mare provocare pentru noi toti, iar încrederea este elementul central în desfasurarea profesiei noastre.

Încrederea este importanta deoarece este singurul element de etica în afaceri la nivel global.
Când pregatim un cod de etica trebuie mai întâi sa identificam cele sase elemente primare: inovatia, excelenta, pasiunea, orientarea catre client, munca în echipa si încrederea.
Desi primele cinci elemente au o valoare esentiala pentru o operatiune eficienta, acestea nu sunt neaparat niste valori etice. Prezenta acestora, cu alte cuvinte, nu sustine sau nu promoveaza o atitudine etica, si nici absenta lor nu sugereaza o lipsa de etica. Aceste valori sunt mai mult cu caracter local.

Daca ne stabilim standarde de etica la nivel global, atunci singurul care se poate aplica la acest nivel este încrederea. De fapt, totul se rezuma la provocarile aduse în cladirea încrederii, la comentariile asupra perspectivelor unui nucleu de valori împartasite la nivel global care se dezvolta din conceptul de încredere.

În ceea ce priveste obiectivele noastre, putem identifica trei aspecte ale încrederii:

Încredere, Purtarea mea este usor de anticipat sau este neasteptata?
Credinta, Stilul meu de comunicare este clar sau haotic?
Convingere, Iau promisiunile în serios sau le neglijez ?
Nadejde, Sunt o persoana onesta sau necinstita?

În conditiile acestea, purtarea demna de încredere este usor de anticipat, clara, onesta, si cinstita. Corectitudinea este cheia.

Printre calitatile testate se numara consecventa, respectarea promisiunilor, cinstea si gradul de deschidere.

Un cod global?

Ar putea fi relevanta o asemenea “orientare etica” pe plan global? Este oare posibil sa existe un cod de etica acceptat în toata lumea, sau e nevoie de coduri diferite pentru mai multe spatii culturale?

Munca desfasurata de Institutul de Etica Globala sugereaza ca exista într-adevar un nucleu de valori la nivel global care trec dincolo de culturile individuale. În realizarea studiilor, în focus grupuri, si în interviuri pe tot cuprinsul mapamondului, Cercetarile Institutului scot la iveala faptul ca acest nucleu de valori morale se gaseste undeva în interiorul acestuia, cu mult sub alte influente. În 1994, Doctorandul Rushworth M. Kidder a realizat un interviu cu 24 de “exemplare morale” din 16 tari. Fiecare interviu “începea cu o întrebare obisnuita: daca ati putea ajuta la crearea unui cod mondial de etica, ce ar contine acesta? Cu alte cuvinte, ce valori morale ati aduce din cultura dumneavoastra proprie si din experienta dumneavoastra.?” Lista care s-a alcatuit nu se aseamana cu setul de calitati ale încrederii identificat mai sus:

* Dragoste
* Onestitate
* Corectitudine
* Libertate
* Unitate
* Toleranta
* Responsabilitate
* Respect

În 1996, acelasi Institut a condus un studiu realizat cu ajutorul Organizatiei Gallup, care a ales raspunsurile a 272 de participanti la Forumul Starea Mondiala, un eveniment tinut la San Francisco de catre Mihail Gorbachev si de o serie de alti lideri mondiali. Au fost participanti din 40 de tari si din peste 50 de grupuri cu convingeri diferite. Acest studiu a relevat urmatoarele :

Participantii s-au învârtit în cea mai mare parte în jurul a trei valori centrale: adevar, compasiune, si responsabilitate ;
Nu s-au facut deosebiri statistice în ceea ce priveste alegerile pe baza sexului, limbii, nationalitatii, sau religiei ;
Nu a existat nici o legatura între valorile alese si tipurile de raspunsuri la alte întrebari de etica, care sa sugereze ca oamenii ar putea rezolva probleme etice în maniere diferite si sa aiba totusi aceleasi valori centrale.

Aceste raspunsuri s-au confirmat de atunci si printr-un studiu realizat de noi pentru cei 1,100 top manageri dintr-o importanta companie americana de servicii financiare care a atins un nivel mondial prin expansiunea pietelor sale. În cazul lor, valori principale au fost onestitatea, responsabilitatea, respectul, si corectitudinea –valori care nu au fost diferite în functie de anumite locuri ale mapamondului. De asemenea, raspunsurile nu s-au diferentiat în functie de cazul în care întrebarea încerca sa identifice valorile bazate pe munca sau valorile personale : pentru aceasta categorie de angajati valorile de acasa erau identice cu cele de la locul de munca.

Concluzia care reiese si directiile adoptate în viitor

Cuvântul încredere are un continut foarte bogat, meritând pe deplin sa fie despicat si extins în nucleul corporate. Este esential pentru multe din opiniile recente asupra calitatilor necesare pentru succesul unei companii. Si pentru ca aceste valori se aliniaza foarte mult valorilor universale identificate în culturile din întreaga lume, un astfel de cod al încrederii construit pe baza cuvântului încredere li se poate potrivi cu siguranta stakeholderilor multinationali.

* organizarea si facilitarea dezbaterii unor probleme de asemenea natura;
* dezvoltarea unor metode de identificare a trasaturilor cheie ale încrederii pe care se poate cladi un cod;
* crearea unui proces astfel încât fiecare organizatie sa-si defineasca propriul cod si sa implementeze acel proces ;
* cazul sa fie tratat intern pentru a se constientiza importanta unui cod bazat pe încredere ;
* promovarea întelegerii si acceptarii codului în cadrul companiei ;
* sugerarea unor modalitati de informare a tuturor stakeholderilor asupra acestor idei ;
* recomandarea unor procese de training si de reîmprospatare a memoriei asupra codului; si
* dezvoltarea unei strategii la nivel global pentru a se asigura dedicarea fata de acest cod.
* Toate acestea au un anumit punct în comun: constientizarea faptului ca acceptarea retinuta din partea organizatiei fata de importanta pe care o are încrederea, este punctul comun de plecare pentru aceste activitati.

Asa cum toate drumurile duc la Roma, astfel si agendele organizatiilor trebuie sa cuprinda:

* Probleme de Guvernare a Legii
* Etica si Respectarea acesteia
* Probleme legate de Coruptie si de Spalare a Banilor
* Probleme legate de Drepturile Omului
* Problemele Fortei de Munca
* Probleme legate de Mediu
* Probleme legate de Cultura nationala
* Probleme legate de Comunitatea Locala
* Sustinerea sistemelor si structurilor de piata libera
* Sigur ca programul descris mai sus este provocator si satisfacator.

Caracteristicile acestor probleme pot fi folosite pentru a adopta si a promova efortul intelectual. Într-o maniera mai profunda, asa cum au remarcat Natiunile Unite, granitele civile în ceea ce priveste organizatiile multinationale vor constitui comunitatea globala, care solicita din partea organizatiilor contributia la dezvoltarea sociala, umanitara, ecologica si economica. Directorii executivi de PR ai unei organizatii pot ajuta si îsi vor ajuta companiile sa atinga cel mai înalt nivel civic organizational pe plan global. Avantajele care vin ca urmare a construirii unei comunitati globale mai bune merita cu siguranta efortul.

Un pas important în aceasta chestiune îl reprezinta campania Secretarului General al Natiunilor Unite, Kofi Anan, o campanie de convingere a organizatiilor de a semna “Acordul Global”. Acest acord promite o conduita civica de afaceri responsabila la nivel global. În 1999, la Forumul Economic Mondial, o data cu lansarea initiativei sale, a remarcat ca organizatiile “au o responsabilitate mare nu numai fata de actionarii sai, dar si fata de întreaga societate. Una din provocarile viitorului este tocmai încurajarea firmelor de a-si asuma aceasta responsabilitate cu mai multa forta.”


Înainte de a face acest pas, ar trebui mai întâi sa analizam succesul ”Acordului Global” si sa verificam daca lipseste încrederea.

Cel din urma cuvânt…


Tony Meehan este pentru a patra oară consecutiv membru în juriul Romanian PR Award. Şi-a început cariera în PR în 1971, după ce a activat şase ani în publicitate.

În ianuarie 1976 a infiinţiat la Glasgow TMA Communications, una dintre cele mai importante firme independente de consultanţă din Scoţia. În cei peste 35 de ani de activitate, campaniile sale de Relaţii Publice au fost premiate de IPRA (The International Public Relations Association), CIPR (Charted Institute of Public Relations) şi PRCA (The Public Relations Consultants Association).

În calitate de membru al Institutului Britanic de Relatii Publice (CIPR), din 1990 a fost preşedinte CIPR în Scoţia.

Este membru fondator al Asociatiei Scoţiene a Consultantilor în Relaţii Publice şi membru al Asociaţiei Internationale de Relatii Publice IPRA, Membru al Societăţii Regale a Artelor şi fost guvernator al şcolii St Leonard, St Andrews, Scotland.

Este visiting professor al Glasgow Caledonian University. În 2004 a fost Directorul prestigioasei competiţii internaţionale Golden World Awards, organizată sub egida Asociaţiei Internaţionale de Relaţii Publice IPRA.


Copyright 2007 Forum for International Communications

Parteneri

 logo_raiffeisen  Logo-McCannPR PNG  Practice MSL logo 2  Graffiti PR logo-1   EY Logo RGB                    

siglaBT noua      dccom LOGO nou site