Carmen Gheorghiţă: Indiferent de categoria de vârstă sau socio-profesională, orice om este atras de poveşti

 

carmen_gheorghitaÎn spatele oricărui proiect există o poveste. Care este povestea din spatele “Bucureştiul într-o zi”?

Proiectul „Bucureştiul într-o zi“ este parte a unui proiect mai extins, şi anume „Harta Verde Bucureşti“, lansat în luna mai a anului 2008.

Harta Verde a Bucureştiului identifică şi promovează resursele naturale, socio-culturale şi economice ale Capitalei, adică acele resurse legate de dezvoltarea durabilă, ilustrând, totodată conexiunile şi relaţiile de interdependenţă dintre acestea. Dacă ar fi să exemplificăm, „verde“ nu înseamnă doar parcuri şi grădini, arbori ocrotiţi, zone poluate sau energii regenerabile ci şi monumente istorice, galerii de artă, muzee, spaţii urbane şi servicii ce aduc calitate vieţii. Practic, Harta Verde indică distribuţia resurselor legate de dezvoltarea durabilă la nivelul oraşului, stadiul acestei dezvoltări, încurajând implicarea membrilor comunităţii în descoperirea de noi resurse şi în protejarea şi dezvoltarea celor deja existente.
Harta Verde Bucureşti este, la rândul său, parte a reţelei globale Green Map System care s-a dezvoltat începând cu anul 1995 şi care astăzi include peste 450 de oraşe din 50 de ţări de pe glob.

Proiectul „Bucureştiul într-o zi“, iniţiat în vara anului 2008, nu trebuie privit aşadar ca un simplu produs turistic, ci mai degrabă ca un proiect educaţional, reflectând viziunea unor tineri asupra reperelor culturale însemnate ale Bucureştiului.

După lansare, Harta Verde a Bucureştiului a fost extinsă printr-un proiect educaţional, la nivel local, în care au fost implicaţi elevi de la două licee bucureştene de tradiţie: Colegiile naţionale „Gh. Lazăr“ şi „Sf. Sava“. Elevii au fost invitaţi să-şi redescopere oraşul pornind de la conceptul de hartă verde şi, mai mult decât atât, să-şi manifeste creativitatea „construind“ proiecte care să răspundă necesităţilor comunităţii în materie de dezvoltare durabilă, utilizând modul de lucru şi instrumentele oferite de Harta Verde. S-au implicat 28 de voluntari care, împărţiţi în patru echipe, au conceput tot atâtea proiecte, reflectând unghiuri de abordare şi tematici diferite: propuneri de reabilitare a Parcului Izvor, reabilitarea zonelor dezafectate din cartierele Tei şi Plumbuita, fluidizarea traficului în nordul Capitalei, traseele culturale ale oraşului.

Proiectul „Bucureştiul într-o zi“, iniţiat în vara anului 2008, nu trebuie privit aşadar ca un simplu produs turistic, ci mai degrabă ca un proiect educaţional, reflectând viziunea unor tineri asupra reperelor culturale însemnate ale Bucureştiului. Stadiul la care a ajuns proiectul în momentul de faţă este rodul unei documentări îndelungate, axată, în principal, pe descoperirea poveştilor şi întâmplărilor legate de vechi case, statui, muzee şi locuri din Bucureşti, în ideea de a invita vizitatorii, dar şi bucureştenii să cunoască mai bine memoria oraşului, privită ca resursă durabilă.

 

În cadrul proiectului propuneţi trei trasee, ce includ 312 posibile obiective turistice (multe dintre ele fiind puţin cunoscute). Care este rolul comunicării în a oferi o nouă identitate acestor obiective turistice, astfel încât ele să devină atrăgătoare pentru public?

Cele trei trasee propuse, având ca principale repere Şoseaua Kiseleff, Calea Victoriei şi Centrul Vechi, propun cunoaşterea zonelor celor mai vechi şi mai reprezentative ale oraşului. Obiectivele prezentate nu sunt neapărat turistice în sensul că sunt vizitabile sau amenajate corespunzător. Prin evocarea unor fapte, poveşti, chipuri ale unor oameni de demult, a particularităţi arhitecturale, toate aceste obiective vorbesc despre memoria oraşului, constituind tot atâtea repere necesare unei înţelegeri adecvate a adevăratelor valori culturale pe care le putem regăsi aici.

 

Am pus mai puţin accent pe redarea tuturor datelor strict legate de istorie şi arhitectură (fără a le ignora, totuşi) şi mai mult pe poveşti, pe micii istorii cu savoare, pe întâmplări din viaţa celor ce au locuit sau au fost doar în trecere prin oraş.

 

Despre o nouă identitate nici nu poate fi vorba. Obiectivele despre care am povestit în rândurile de mai sus au deja o identitate şi încă una foarte clar conturată. Problema s-ar putea pune în ce mod pot fi aceste monumente aduse la cunoştinţa publicului, cum am putea, altfel spus, să le facem iubite. De aceea, am pus mai puţin accent pe redarea tuturor datelor strict legate de istorie şi arhitectură (fără a le ignora, totuşi) şi mai mult pe poveşti, pe micii istorii cu savoare, pe întâmplări din viaţa celor ce au locuit sau au fost doar în trecere prin oraş. Ideea esenţială a fost aceea de a crea o punte de comunicare, un dialog cald, intim, între vizitator şi oraş.

 

Aţi început acest proiect printr-un parteneriat cu Primăria Municipiului Bucureşti, Primăria Sectorului 1, Administraţia Monumentelor şi Patrimoniului Turistic. Cum a decurs colaborarea cu aceste instituţii ?

Pentru a înlătura orice confuzie, ne simţim datori să venim cu o serie de precizări. Aşa cum am arătat în rândurile de mai sus, proiectul „Bucureştiul într-o zi“ s-a dezvoltat ca o componetă educaţională a proiectului „Harta Verde Bucureşti“, realizat şi implementat exclusiv din fonduri private de la companii multinationale.
Parteneriatul cu Administraţia Monumentelor şi Patrimoniului Turistic a fost încheiat abia anul trecut, privind tipărirea unei broşuri-ghid, însoţită de trei hărţi detaliate ale celor trei trasee. Este vorba, practic, doar de finanţarea unui produs rezultat în urma implementării proiectului, o colaborare binevenită, care sperăm să continue şi pe viitor, pornind de la considerentul obiectivelor şi viziunilor comune pe care le împărtăşim. Primăria Municipiului Bucuresti prin AMPTB ne-a oferit un sprijin însemnat, ce ne-a permis să punem la dispoziţia celor interesaţi rezultatele eforturilor noastre.
Primăria Sectorului 1 şi-a exprimat, la rândul său, întreaga disponibilitate în a promova şi implementa şi celelalte componente ale proiectului (marcarea efectivă în teren a traseelor în discuţie), iniţiativă salutară pe care o apreciem şi pe care ne-o dorim concretizată.

Trebuie însă amintiţi şi partenerii care ne-au fost alături de la bun început, cu sprijinul cărora am realizat documentarea, am elaborat hărţile, am întocmit traseele, am făcut primii paşii în ceea ce priveşte comunicarea proiectului: National Geographic România, ESRI România, Avis, Grey, Muzeul Municipiului Bucureşti şi mulţi, mulţi alţii. De asemenea, am beneficiat de sprijinul unor distinşi colaboratori: acad. Răzvan Theodorescu, acad. Constantin Bălăceanu Stolnici, Panait I. Panait, Cezar Gherasim, Adrian Majuru, Cristian Lascu, Camil şi Irina Iamandescu, pentru a-i aminti doar pe cei mai cunoscuţi.


Aţi demarat proiectul  “Bucureştiul într-o zi” printr-o campanie de teasing, urmată de lansarea oficială a website-ului www.bucurestiulintrozi.ro , site care ne pune la dispoziţie mai multe informaţii. Care sunt următorii paşi în comunicarea proiectului?

O dată realizate broşura şi website-ul, adică materialele informative, un al treilea pas pe care dorim să îl facem este marcarea efectivă în teren a traseelor propuse prin aplicarea unor marcaje specifice pentru ghidajul vizitatorilor (marcaje pe asfalt, hărţi amplasate pe trasee, indicatoare, plăcuţe descriptive etc.). Finalizarea acestei etape va fi marcată de iniţierea unei campanii de comunicare şi conştientizare în ideea de a face cunoscute obiectivele prezentate în cadrul proiectului, de a atrage un număr însemnat de vizitatori şi de a contribui, prin exemplul oferit, la creşterea interesului autorităţilor, dar şi a altor organizaţii ale societăţii civile în ceea ce priveşte întreprinderea unor iniţiative similare. Ne dorim ca proiectul nostru să sporească interesul pentru descoperirea şi punerea în valoare a Bucureştiului, un oraş pe care astăzi puţini îl privesc ca pe o destinaţie atractivă.



Programul “Bucureştiul într-o zi” se adresează unui public variat atât din punct de vedere demografic cât şi socio - profesional. Cum reuşiţi să faceţi proiectul atractiv pentru toate aceste categorii de public?


Indiferent de categoria de vârstă sau socio-profesională, orice om este atras de poveşti. De aceea, pentru a nu face proiectul greoi şi exclusivist, adresat unei nişe înguste alcătuită din pasionaţi de istorie, arhitectură sau cartografie, obişnuiţi cu uzul şi terminologia specifică limbajului de specialitate, am ales să aducem la lumină poveşti şi chipuri uitate, pe care le-am prezentat într-un limbaj accesibil unui public larg. Este poate cea mai potrivită cale pentru a face un astfel de proiect atractiv şi gustat de cât mai mulţi vizitatori.

Componenta de social media are un rol important în popularizarea proiectului cu precădere pe internet. Este, dacă vreţi, un mijloc prin care se pot pune bazele unei comunităţi, a unui club care îi reuneşte pe cei interesaţi de cunoaşterea Bucureştiului, a celor interesaţi să susţină iniţiativa, să contribuie cu idei, să descopere noi lucruri.

Intr-un comunicat de presa afirmaţi că în cadrul site-ului dedicaţi o parte componentei de social media, cu scopul de  a uni comunitatea celor interesaţi de monumentele Bucureştiului. Ce rol joacă social media în comunicarea proiectului şi în ce măsură aţi reuşit să creaţi comunitatea despre care vorbeaţi?

Componenta de social media are un rol important în popularizarea proiectului cu precădere pe internet. Este, dacă vreţi, un mijloc prin care se pot pune bazele unei comunităţi, a unui club care îi reuneşte pe cei interesaţi de cunoaşterea Bucureştiului, a celor interesaţi să susţină iniţiativa, să contribuie cu idei, să descopere noi lucruri. Social media are, pe de o parte, rolul de a face cunoscut proiectul unei cât mai extinse categorii de utilizatori ai acestor mijloace de comunicare, iar pe de altă parte finalitatea de a susţine dezvoltarea proiectului prin implicarea activă a membrilor nou-createi comunităţi.

În altă ordine de idei, având în vedere faptul că proiectul a intrat relativ de scurtă vreme în spaţiul virtual prin intermediul unui website şi a unei platforme dedicate de social media, este, credem, prematur să facem o estimare a impactului acestei componente. O astfel de comunitate se contruieşte şi se cimentează în timp, astfel că, probabil, vor mai trece câteva luni până vom putea face o analiză pertinentă a rolului social media în dezvoltarea şi comunicarea proiectului.


Ştiu că aţi făcut trecerea de la PR-ul corporate şi bancar la cel din zona culturală. Ce v-a motivat să realizaţi această schimbare?

Indiferent de domeniile în care am activat, din dorinţa de a învăţa mai mult, de a cunoaşte şi de a experimenta, am ajuns în momentul în care mi-am dorit să mă întorc la începuturi ... la latura artistică, creativă, frumoasă.

Activez de peste 15 ani în domeniul comunicării şi al organizării de evenimente. Mi-am început cariera în televiziune, lucrând pentru mai multe emisiuni şi canale TV, apoi am trecut în tabăra organizatorilor de evenimente şi a conferinţelor economice, iar in ultimii ani am lucrat pentru o institutie financiar bancară.

Indiferent de domeniile în care am activat, din dorinţa de a învăţa mai mult, de a cunoaşte şi de a experimenta, am ajuns în momentul în care mi-am dorit să mă întorc la începuturi...la latura artistică, creativă, frumoasă. Am conştientizat că arta, frumosul, cultura, mă definesc. Nu regret încercările trecute, sunt experienţe din care am învăţat multe şi m-am format ca profesionist, însă pledez pentru a face ceea ce te defineşte.

Din 2009 sunt co-fondator al unui blog de lifestyle, www.traiescfrumos.ro, un loc de întalnire al celor care aleg să îşi trăiască viaţa înconjuraţi de frumos, al pasionaţilor de artă şi design vestimentar de calitate, al celor care doresc să îşi definească un stil personal.


Carmen Gheorghiţă, PR Director al Consortiului Bright Light, are în spate o carieră de peste 15 ani în domeniul comunicării şi al organizării de evenimente. Carmen şi-a început cariera în televiziune, lucrând pentru mai multe emisiuni şi canale TV, apoi a trecut în tabăra organizatorilor de evenimente şi a conferinţelor economice. În ultimii ani, Carmen Gheorghiţă a organizat şi gestionat peste 200 de evenimente în cele mai mari oraşe din România (Cluj, Arad, Timişoara, Bucureşti, Braşov, Constanţa, Sibiu, Baia Mare, Târgu Mureş, Iaşi, Craiova etc.), lucrând direct cu autorităţile locale şi centrale, şi, de asemenea, cu presa locală şi centrală. Carmen a activat şi în domeniul financiar-bancar lucrând pentru OTP Group în România ( OTP Bank, OTP Garancia Asigurări, OTP Leasing, OTP Fond de Pensii, OTP Consulting, OTP Asset Management), unde a coordonat activităţiile de PR şi comunicare şi pentru care a organizat peste 60 de deschideri de sucursale bancare în cele mai importante oraşe din România şi peste 80 de seminarii dedicate IMM-urilor.

Carmen a realizat campanii şi strategii de comunicare pentru diverse companii cum ar fi OTP Bank Romania, Scala JWT, Novo Nordisk,  a participat la realizarea campaniei de comunicare a Festivalului de Muzică Clasică „Visul unor Simfonii de Vară“, un proiect iniţiat şi implementat de Primăria Sectorului 3 Bucureşti. Pentru Consorţiul Bright Light, Carmen a  participat la realizarea mai multe campanii de comunicare, printre care şi cea pentru proiectul “Bucureştiul într-o zi”.

Din 2009, Carmen este co-fondator al unui blog de lifestyle, www.traiescfrumos.ro, un loc de întalnire al celor care aleg să îşi trăiască viaţa înconjuraţi de frumos, al pasionaţilor de artă şi design vestimentar de calitate, al celor care doresc să îşi definească un stil personal.


Interviu realizat de Raluca Rogoz, Editor PR Romania. Copyright 2010 PR Romania, Forum for International Communications