Cătălin Arbore: Acumulăm încă experienţă în comunicare şi încercăm să preluăm şi să adaptăm tehnici deja folosite de teatrele lirice din Occident

Într-un interviu acordat cititorilor portalului PR România, Cătălin Ionescu-Arbore, director general al Operei Naţionale Bucureşti (ONB), vorbeşte despre activitatea Departamentului de Imagine, Promovare, Comunicare, înfiinţat în 2006, ca parte a proiectului său de management.

catalin_arboreCând a fost înfiinţat departamentul de comunicare şi cum s-a născut iniţiativa constiturii acestuia?

Departamentul a început să funcţioneze propriu-zis odată cu reorganizarea instituţiei, realizată în urma Hotărârii de Guvern 1089, din august 2006, moment în care s-a schimbat şi titulatura instituţiei (din Opera Naţională Română în Opera Naţională Bucureşti).

Până atunci, departamentul a fost prefigurat prin existenţa unor colaboratori care însumau responabilităţile de comunicare, încercând să preia tot ce însemna promovarea unui spectacol şi a instituţiei, în general. Colaboratorii au constituit bazele departamentului, astfel încât, la începutul anului 2007, când acesta a început să funcţioneze legal, liniile directoare ale activităţii de promovare erau deja trasate.

Cred ca suntem una dintre puţinele instituţii culturale care deţine un adevărat departament de imagine, nu doar câteva persoane care să se ocupe de comunicare. În general, în teatre, activităţile de acest gen erau preluate de secretariatele literare sau de cele muzicale, ca un fel de activitate adiacentă.

Eu consider că promovarea trebuie făcută strategic şi nu este recomandat ca ea să reprezinte o preocupare adiacentă a secretariatelor literare. Este important să existe o activitate constantă de comunicare, bazată pe o planificare riguroasă, astfel încât să se poată construi treptat imaginea instituţiei.

Aţi avut modele în crearea organigramei acestui departament? V-aţi inspirat din structura altor instituţii similare europene?

Departamentul nostru de imagine este compus din trei birouri: comunicare-promovare, marketing şi organizare spectacole şi cel de documentare. M-am inspirat de la alte instituţii, încercând totuşi să adaptez la ceea ce se putea face în condiţiile unei economii a numărului de angajaţi. Tot ca model mi-a folosit şi activitatea marilor agenţii care lucrează în domeniul publicităţii, dar fără a încerca să le copiez.

Există vreo componentă a activităţii de comunicare (marketing, relaţii cu presa, strângere de fonduri etc.) căreia îi acordaţi o importanţă specială?

După părerea mea, toate sunt importante în egală măsură, pentru că toate compun comunicarea dintre instituţie - media, public extern, angajaţi etc.

A existat vreun moment dificil când activitatea departamentului a ajutat în mod special la rezolvarea unei situaţii complicate sau poate chiar conflictuale?

În general acest departament rezolvă multe situaţii dificile şi, mai ales atunci când e vorba de comunicare, este foarte uşor să apară situaţii complicate. Comunicarea profesionistă, concepută în mod strategic şi planificat, ajută la "dezamorsarea" problemelor. Acest lucru este valabil mai ales în situaţii de criză şi, într-o instituţie ca a noastră care – din cauza mărimii (aproximativ 630 de angajaţi) – se confruntă cu probleme de comunicare internă, chiar de la un departament la altul.

În plus, se poate întâmpla ca motivul unor acţiuni interne, reflectate şi în exterior, să nu ajungă la public şi atunci se pot interpreta greşit cauzele unei hotărâri. Apar neînţelegeri şi se aplică verdicte eronate.

Există rezultate concrete ale muncii departamentului, marcate, spre exemplu, în creşterea numărului de spectatori?

Da, categoric, rezultatele sunt vizibile. Impactul materialelor de promovare outdoor, de exemplu, a fost major.

În general, am primit multe ecouri pozitive de la spectatori, care au remarcat faptul că activitatea noastră este mult mai cunoscută; se află mai des şi mai uşor informaţii despre spectacolele şi evenimentele noastre. Studiul pe categorii de public ("Cultura mersului la operă şi o analiză a pieţei ONB"), realizat în 2007, a ajutat la stabilirea unor mijloace eficiente de promovare.

Suntem însă într-o etapă de dezvoltare: acumulăm încă experienţă în comunicare şi încercăm să preluăm şi să adaptăm tehnici deja folosite de teatrele lirice din Occident. 


Absolvent al Institutului de Arhitectură „Ion Mincu” din Bucureşti, specializarea scenografie, Cătălin Ionescu-Arbore este, începând din 1990, scenograf al Operei Naţionale  Bucureşti, realizând decorurile şi costumele pentru numeroase spectacole de operă şi balet. A colaborat cu Teatrul de Operetă „Ion Dacian” din Bucureşti, cu majoritatea teatrelor dramatice din capitală şi cu postul naţional de televiziune, activitatea sa cuprinzând şi o vastă experienţă în lighting design, modă, publicitate şi producţii de tip music-hall. Începând din 2006 Cătălin Ionescu-Arbore ocupă poziţia de director general al Operei Naţionale Bucureşti.


Interviu realizat de Cristina Bărbulescu – 11 mai 2009. Copyright 2009 Forum for International Communications