24042017

Back Eşti aici:Home Articole PR cultural Ana-Maria Onisei, OMA Vision: Umanitatea e întotdeauna cea care ne apropie

Ana-Maria Onisei, OMA Vision: Umanitatea e întotdeauna cea care ne apropie

Ana Maria OniseiPR-istul de evenimente culturale înțelege, mai bine ca oricine, limita extrem de fluidă între artă și rigurozitate. Ana-Maria Onisei, consultant în comunicare la OMA Vision, ne povestește despre dilemele și capcanele acestei meserii, dar mai presus de toate, demontează mituri și ne provoacă la o altfel de înțelegere: relațiile publice culturale ca business. Domeniul se profesionalizează, fără să-și piardă din poezie.

Andreea Mititelu: Teatrul, muzica, literatura, la fel ca toate formele de artă, sunt atât de bine poziționate ca mijloace de a obține relaxare, plăcere, bucurie, încât oamenilor le este foarte greu să perceapă toată construcția lor ca pe un efort. Pentru tine ce provocări aduce jobul de PR cultural?

Ana-Maria Onisei: Prima şi cea mai importantă provocare e să înţelegi şi să-ţi asumi că PR-ul cultural este, în esenţă,  la fel ca orice altă formă de PR. Şi presupune aceeaşi responsabilitate. Spun asta şi din perspectiva celui care-l face, dar şi din perspectiva industriei. Felul în care campaniile de comunicare ale OMA Vision pentru Festivalul şi Concursul George Enescu au fost recunoscute de industrie şi premiate la Gala PR Award e o dovadă că PR-ul cultural începe să fie nu doar necesar, ci şi luat în considerare.

Mi-ar plăcea ca din ce în ce mai multă lume să înţeleagă impactul PR-ului cultural într-un business, ca să-şi construiască corect afacerea culturală.

Ca om de PR cultural, trebuie să ştii că misiunea ta e să faci cunoscut un eveniment sau un artist. Să-l poziţionezi în aşa fel încât identitatea lui să se vadă – e ceea ce face diferenţierea. Dar mai ai o provocare – care mie, recunosc, îmi place cel mai mult: să faci lumea să trăiască, să se bucure şi  realmente să câştige ceva, la nivel experienţial, la nivel de conţinut, prin campania pentru “produsul” tău cultural.

Ca să dau un singur exemplu: când am gândit comunicatele de presă pentru Festivalul Enescu am folosit şi o parte din experienţa mea ca jurnalist cultural. Ne-am dorit foarte tare ca aceste comunicate de presă să spună o poveste, să aibă detalii despre artişti, să-i arate drept personajele care sunt, cu sensibilităţi, cu istoriile lor de viaţă. Umanitatea e întotdeauna cea care ne-apropie şi, culmea, ca să transmiţi asta ai nevoie de informaţie bine documentată şi de fapte, nu de cuvinte mari.

A.M.: Odată cu noile media, s-a schimbat mult și perspectiva din care se promovează evenimentele culturale. Crezi că acest lucru îmbogățește în vreun fel experiențele consumatorilor de artă, sau efectele sunt doar la nivel de „ambalaj”?

A.O.: Mie îmi plac foarte mult noile media şi cred că ele sunt un câştig enorm pentru comunicare. Aşa că m-aş duce chiar mai departe şi-aş spune că sunt convinsă că generează chiar o experienţă pentru consumatorii de artă. Şi mai au şi avantajul că o fac în timp real.

Felul în care comunicăm pe pagina de Facebook a Festivalului Enescu merge pe mai multe direcţii: încercăm să oferim oamenilor cele mai bune interpretări ale unor lucrări de muzică clasică – înregistrări din Festival, dar şi din întreaga lume –, texte din reviste de muzică clasică, din presa românească, înregistrări de arhivă cu lucrări de Enescu, informaţii despre povestea lui George Enescu şi a compoziţiilor lui. Apoi, le oferim informaţii despre cum să vină la concerte şi, deci, să transfere experienţa virtuală într-una trăită în sală de concert. Uneori, descoperim şi noi informaţii odată cu cititorii şi asta se transformă într-o dublă experienţă minunată. Şi ne şi obligă să oferim mai mult de fiecare dată.

Festivalul are acum şi cont de Instagram – pentru experienţa directă şi cont Pinterest – unde sunt grupate cele mai frumoase fotografii din ediţiile precedente ale Festivalului – o invitaţie la retrăirea emoţiei şi-a amintirilor, apropo de experienţă.

Revenind, social media şi Internetul deschid o amplă plajă pentru PR, dacă ştii să le foloseşti tocmai pentru a genera o experienţă – şi pentru tine, şi pentru public. E aplicabil nu doar în cazul muzicii. Să propui cititorilor să scrie povestea în acelaşi timp cu scriitorul lor preferat, să îi dea un final, să spunem. La fel, un exemplu este comunicarea pe care, de curând, scriitorul Haruki Murakami o face în mod direct cu fanii săi, pe site-ul deschis special ca să poarte un dialog virtual.

Acum, ne pregătim să lansăm noul site al Festivalului Enescu, într-o formă nouă, menită să-l facă să-și îndeplinească mai bine rolul de platformă de conţinut. Oamenii vor putea să se bucure și mai mult de interviuri cu artişti, de reportaje, de cronici şi portrete. Şi asta va contribui la cum poţi trăi experienţa Festivalului, în toate formele ei.

A.M.: Se vehiculează ideea conform căreia tinerii nu sunt atât de interesați de artă. Din punctul de vedere al echipei de organizare, cum se vede acest fenomen: reprezintă ei o nișă, sau acesta este doar un mit?

A.O.: Văd în fiecare zi, pe oriunde mă duc, dar şi în mediul virtual, o mulţime de tineri care consumă sau chiar fac cultură. La Festival şi la Concurs Enescu au fost în plublic de la tineri îndrăgostiţi care stăteau şi ascultau muzica pe scările dintre lojele Ateneului, îmbrăţişaţi, la tineri de 12-13 ani care studiau vioara sau contrabasul. Studenţi, mulţi studenţi, unii dintre ei şoptind exact ce lucrări bisează artiştii pe scenă, fără ca artiştii să fi anunţat.

Şi mai este un exemplu, îl folosesc tot pe cel al Facebook-ului, pentru că acesta oferă date concrete: publicul de pe pagina de Facebook a Festivalului este, în mare parte, unul între 25 şi 35 de ani, cu interes direct în sfera culturală, consumator de filme, de cărţi, de muzică clasică... Şi poate o să facem în curând chiar un experiment. :)

A.M.: Festivalul George Enescu, de exemplu, ce categorii de vârstă atrage, în principal? Cum ajunge el în zona de interes a tinerilor?

A.O.: Publicul Festivalul Enescu este de toate categoriile de vârstă, iar tinerii sunt printre cei mai activi şi pasionaţi. Este un mit că tinerii nu ascultă muzica clasică, iar Festivalul e o mărturie pentru asta. Trebuie spus că este vorba despre un public câştigat de Festival în toţi aceşti ani, prin calitatea extraordinară ca eveniment pe care a avut-o şi o păstrează. Mai mult, nu doar vârsta este relevantă, ci şi faptul Festivalul aduce un public din toată ţara, dar şi unul internaţional – în medie, peste 20.000 de turişti străini vin special la Bucureşti pentru Festivalul Enescu, ceea ce confirmă puterea de brand cultural de ţară pe care o are acest eveniment.

A.M.: Campania de PR a ediției 2014 a festivalului a câștigat Aur în cadrul galei Romanian PR Award, la caregoria „Comunicare în domeniul public”, așadar, așteptările pentru campania de anul următor cresc direct proporțional cu felicitările și aprecierile primite. Atunci când vorbim despre un festival de o asemenea amploare, cum reușești  să aduci, de fiecare dată, un nou suflu, fără să pierzi esența?

A.O.: Premiile sunt meritul echipei OMA Vision, firma de comunicare fondată şi condusă de Oana Marinescu. Oana Marinescu a avut şi are acest ideal foarte frumos de a da aduce o contribuţie în societate prin comunicare şi, în acest caz, prin comunicarea Festivalului Enescu, cel mai mare eveniment cultural internaţional organizat de România. Sunt și meritul organizatorului Festivalului, Artexim, care n-a coborât nicio clipă ştacheta în organizarea Festivalului, oricât de greu ar fi fost.

Chiar în aceste luni lucrăm  la strategia de comunicare pentru ediţia 2015 a Festivalului şi, da, ea va fi diferită. De fapt, va fi chiar despre George Enescu. :) Suflul nou îl poţi aduce de fiecare data căutând valorile şi cheile identitare ale evenimentului. Iar din acest punct de vedere, Festivalul George Enescu este ca un evantai. :)

Apoi, în întreaga sferă culturală există numeroase evenimente sau proiecte minunate şi cred că de multe ori trecem cu vederea posibilităţile de comunicare şi faptul că trebuie doar să punem lumina pe ele, să le deschidem către oameni şi să le spunem poveştile  - acesta este job-ul nostru în PR.

A.M.: Pe de altă parte, cum reacționează românii la formele noi, inedite de artă, la teatrul pe stradă, la concertele de pian din parcuri? Întâmpină ei cu o sprânceană ridicată ceea ce iese din zona de obișnuință?

A.O.: Foarte bine, Piaţa Festivalului este arhiplină la fiecare ediţie. În premieră, la Concursul Enescu care a avut loc anul trecut, a fost amplasat un ecran în faţa Ateneului, au fost şi o sută de locuri pe scaune şi s-au făcut transmisiuni live. E o plăcere reală să vezi oamenii stând pe scaune şi chiar pe treptele Ateneului să asculte muzică clasică.  Şi e, în acelaşi timp, şi o imagine care poate spune multe despre frumuseţea Bucureştiului.

În cadrul Bucureştiului Creativ, un concept unic de comunicare, ce a avut loc în acelaşi timp cu Festivalul Enescu din 2013, oamenii şi-au putut cumpăra covrigi în formă de cheia sol de la o patiserie din Piaţa Romană, au putut vedea viori din striclă în parcul de la Universitate, lângă Spitalul Colţea, şi alte lucrări contemporane outdoor pornind de la valorile Festivalului.
E o stare de normalitate care trebuie exersată cât mai des.

A.M.: Dacă ai putea da un sfat profesional persoanei care erai la vârsta de 20 de ani, care ar fi acela?

A.O.: Aş spune, mai degrabă, ce-am învăţat profesional din cei doi ani de PR.

Sunt lucruri pe care nu le-am învăţat nici ca jurnalist. Ca jurnalist cel mai bine am învăţat puterea deadline-ului şi că un lucru făcut e mai important decât unul perfect, cu alte cuvinte, am învăţat cum să dai maximul din ce poţi în cât timp ai.  

PR-ul mi-a deschis o altă zonă de dezvoltare personală şi asta se datorează în bună măsură şi atmosferei şi stilului de lucru pozitiv de la OMA Vision.

Aşadar, iată cele trei lecţii învăţate de când fac comunicare, le-am şi sistematizat de curând într-un exerciţiu amuzant:

1.    Să fiu zen.
2.    Diplomaţie, diplomaţie. Răbdare, răbdare.
3.    Orice criză are o rezolvare.


Ana-Maria Onisei este consultant în comunicare la OMA Vision și este responsabilă de proiecte culturale și educaționale de mare impact: Festivalul  și Concursul  Internațional  George  Enescu, prima serie de concerte  André Rieu în România, recitalul  pianistei  Valentina Lisitsa,  sunt doar câteva dintre acestea. Formându-se profesional ca jurnalistă, învață și ne învață, la rândul ei, despre cum arta are puterea de a schimba oameni și evenimente.


Interviu realizat de Andreea Mititelu. Copyright PR Romania, toate drepturile rezervate

 

Parteneri

 logo_raiffeisen  Logo-McCannPR PNG  Practice MSL logo 2  Graffiti PR logo-1   EY Logo RGB                    

siglaBT noua     rd_logo  dccom LOGO nou site