Articole Digital PR Weblog-urile şi comunicarea cu angajaţii. Întrebări etice pentru relaţiile publice corporatiste
Weblog-urile şi comunicarea cu angajaţii. Întrebări etice pentru relaţiile publice corporatiste - Etica si blogurile angajatilor
- 27 Ianuarie 2009 |
- Donald K. Wright & Michelle Hinson
Index articole
Etica şi blogurile angajaţiilor
Primele cercetări de etică îşi au originea în Grecia Antică. Socrate (470 - 399 î. Ch.) nădăjduia că virtutea poate fi identificată şi practicată. Platon (428 - 384 î. Ch.), discipolul lui Socrate, a pledat pentru comportamentul moral, chiar şi atunci când poate merge împotriva normelor societale. Aristotel (382-322 î. Ch.) teoretizează cum virtutea morală cere adesea alegeri dificile.
Partea centrală a studiului eticii se concentrează asupra a ceea ce este bine şi a ceea ce este rău, în timp dreptul se axează pe ceea ce este corect şi ceea ce este greşit. Societăţile fac şi schimbă legi, dar principiile etice, cel puţin la nivel teoretic, rămân constante în timp.
Teoria etică clasică are în vedere obligaţiile etice în două sensuri. Etica teleologică subliniază consecinţele unui act sau ale unei decizii, în timp ce etica deontologică accentuează natura acelui act sau acelei decizii. Pe măsură ce teoriile etice şi cercetarea s-au dezvoltat în zonele tradiţionale de erudiţie, legile morale au ajung să reprezinte combustibilul care a dat putere sistemului etic. Aceste reguli au devenit reperele principale pentru rezolvarea dilemelor etice şi au impus indivizilor datorii morale. Pentru a îndeplini îndatoririle morale, oamenii iau în considerare toate părţile care ar putea fi atinse de deciziile etice, inclusiv pe ei înşişi.
De mai bine de doua decade, unul dintre autorii acestui studiu a sprijinit importanţa indivizilor şi a opinilor individuale în etica relaţiilor publice (Wright, 1982, 1985, 1989 & 1996). Câteva aspecte ale eticii relaţilor publice se concentrează mai mult asupra individului decât asupra acelora care se află în jurul blog-urilor angajaţilor. Autorii weblog-urilor au control nelimitat asupra conţinutului acestora şi astfel pot alege cât de etici îşi doresc să fie, în funcţie de cum comunică pe web.
Etica se confruntă cu întrebări legate de comportamentul moral şi este similară unui set de principii sau unui cod de conduită (Fink, 1998). Richard Johannesen (1983) susţine că situaţiile etice au multiple faţete şi că este inevitabil să apară conflicte de valori în acest proces.
Studiul eticii în practica şi teoria relaţiilor publice contemporane reflectă în general unele interpretări sau judecăţi ale sistemului de valori şi este reprezentativ pentru majoritatea cercetării contemporane. Aşa cum au precizat Wilcox, Ault and Agee (1986) "o persoană hotărăşte ceea ce e corect sau greşit, cinstit sau necinstit, just sau injust. Şi aceste stări de spirit sunt exprimate prin comportamentul moral din diverse situaţii" (p.108).
Studiile de început în domeniul eticii relaţiilor publice s-au concentrat asupra nevoii umane fundamentale de a funcţiona într-un mod etic şi onest. Majoritatea acestor articole au combinat etica şi profesionalismul iar altele s-au concentrat asupra acreditării profesionale şi a permisiunii de a practica această profesie. Scrierile lui Appley (1948), Bateman (1957), Bernays (1979) şi Harlow (1951, 1969) întăresc această afirmaţie.
Când se ajunge la linia de bază, arbitrul final al binelui de rău în etica relaţiilor publice este cel care ia deciziile, toate acestea plasând o responsabilitate considerabilă asupra multor autori de weblog-uri.
Politici de blogging corporatist
Cu toate că milioane de muncitori americani deţin în prezent blog, studiul recent al lui Hirschfield (2006) realizat pe jumătate din Employment Law Alliance a relevat că doar 15 % dintre companiile americane au politici specifice destinate blogging-ului în rândul angajaţilor. Cercetările susţin că majoritatea muncitorilor din S.U.A. cred că angajaţii care postează informaţii jenante despre organizaţiile lor ar trebui concediaţi. Acest studiu a relevat că:
• 59% dintre angajati cred că angajatorilor ar trebui să li se permită să instruiască sau să limiteze muncitorii care postează informaţii confidenţiale sau private cu privire la angajator
• 55% dintre angajaţi cred că angajatorilor ar trebui să li se permită să instruiască sau să limiteze angajaţii care postează informaţii dăunătoare, jenante, negative despre angajator
• 23% dintre angajaţi îşi susţin colegii de muncă în a posta comentarii critice la adresa angajatorului, a colegilor de muncă, supraveghetorilor sau clienţilor, fără teama de a fi concediaţi.
The Ragan Raport (articol de Sarah McAdams, 20 februarie, 2006) sfătuieşte companiile să "adreseze blogging-ul frontal, cu o politică adecvată de redactare" şi citează în acest sens IBM pentru iniţiativa de a redacta un document prin care se încearcă "echilibrarea comunicării deschise cu aspecte de protecţie legală". O copie integrală a liniei directoare a blogging-ului IBM este disponibilă pe blogul lui Ed Brill (www.edbrill.com).
