19072019

Back Eşti aici:Home Articole Digital PR Brian Solis: Este vremea ca relaţiile publice să facă diferenţa!

Brian Solis: Este vremea ca relaţiile publice să facă diferenţa!

Pin It
brian.solisÎn premieră în România, Brian Solis, cunoscutul autor al cartii "Engage" si director al agenţiei FutureWorks, a acordat un interviu pentru PR Romania. În rândurile de mai jos, el ne vorbeşte despre cum social media au modificat percepţia asupra vieţii private, despre cum practicienii de PR integrează social media în campaniile de comunicare în tările din est, în comparaţie cu cele din vest, dar şi despre cum va arăta viitorul relaţiilor publice.



Intr-un interviu, aţi declarat că suntem ultima generaţie care are şansa de a cunoaşte viaţa privată aşa obişnuia să fie. Cum credeţi că va arăta viaţa noastră privată în viitor şi care vor fi graniţele dintre aceasta şi viaţa socială/publică?


Viaţa privată este redefinită chiar acum. Intimitatea este într-o oarecare măsură la fel cum era. Ceea ce trebuie clarificat este faptul că generaţiile mai tinere, şi chiar şi cele mai în vârstă, trebuie să înţeleagă că ceea ce publică online este accesibil pentru oricine, oricând. Mai mult, universităţile folosesc informaţiile descoperite în reţelele sociale pentru a lua decizii sau pentru a se informa cu privire la deciziile luate. Sau, mai bine zis, pentru a lua deciziile în lipsa unor informaţii, adică punând toate aceste piese laolaltă pentru a crea o proiecţie digitală a voastră. Aceasta poate sau nu să reflecte cine sunteţi, ce faceţi sau ce sunteţi capabil să realizaţi. Aceste decizii sunt luate cu sau fără voi., în funcţie de rezultatele acestor cercetări. Aşadar, acest lucru este ceva ce trebuie spus despre intimitate şi despre ceea numim „publicness”.

Dar, ceea ce acţionează împotriva voastră, poate lucra şi în favoarea voastră. Şi cred că este nevoie de educaţie pentru a ajuta persoanele să înţeleagă că reţelele sociale au avantaje importante. Dar trebuie să înţelegem că viaţa privată ne aparţine, că trebuie să existe lucruri pe care le împărtăşim cu publicul larg şi altele care rămân parte din lumea noastră personală.

 


Aţi spus că avem nevoie de educaţie pentru a înţelege cum arată viaţa privată în contextul actual. Credeţi că avem nevoie de educaţie în şcoală pentru acest lucru?


Sper să fie ceva ce începe la şcoală, dar de fapt este ceva ce ar trebui să înceapă încă de acasă. Din acest motiv, chiar şi părinţii sau bunicii sau alte figuri autoritare trebuie să înveţe. Toţi trebuie să învăţăm şi să ne lăsăm învăţaţi. Timpurile pe care le trăim sunt atât de interesante din punct de vedere istoric, încât chiar şi cei de la care aşteptam răspunsurile nu par să le deţină. Educaţia trebuie să aibă loc online, acasă şi în şcoală.



Vorbiţi despre cel de-al cincilea „P” (dincolo de produs, preţ, plasare şi promovare), adică persoanele (people). De ce acest al cincilea „P” apare tocmai acum, în era online, şi cum modifică acesta modul în care percepem relaţiile publice?


Este interesant şi reflectă ideea că oamenii îşi merită locul pe scenă. Este o provocare pentru că aud persoane notabile susţinând că cel de-al cincilea „P” a fost tot timpul în jurul nostru şi că întotdeauna am încercat să atingem şi să vizăm oamenii.


În realitate, oamenii sunt cei care îşi definesc experienţele în reţelele sociale. Şi oamenii decid de fapt cu cine vor să intre în legătură şi de ce, şi cine are capacitatea de a le câştiga atenţia. Oamenii au subiecte în comun şi interese comune, aşa că asta începe să definească cine vă este publicul şi ce anume vrea acesta. Asta a transformat cu adevărat comunicarea de marketing şi afacerile în general, pentru că nu aveţi comunicate de presă pentru un public anume sau o anumită campanie destinată unui anumit public, ci o serie de mesaje şi poveşti care să vă ajute să intraţi în legătură cu oamenii la un nivel mai personal. Iar acest lucru obligă organizaţiile să îşi dezvolte poveştile personalizat pentru acele persoane cu care comunică.

 

Aţi observaţi vreo diferenţă între modul în care practicienii de PR folosesc social media în Europa de est şi modul în care o folosesc cei din occident?


Nu direct legat de relaţii publice. Dar legat de marketing, am observat o abordare tradiţională. Există asemănări între ţările estice şi vestice în sensul că chiar şi cele mai mari companii folosesc social media cam în acelaşi fel în care folosesc şi media tradiţională: de la vârf în jos şi orientată către campanii. Apoi, dispar şi reapar în următoarea campanie. Dar, un alt lucu pe care l-am observat în ceea ce priveşte diferenţele este tendinţa de a înţelege că există abilitatea de a „socializa” complet afacerea. Şi văd mai multe discuţii despre „socializarea” afacerilor în SUA decât în alte părţi ale lumii.

Cu toate acestea însă, aş spune următoarele: Cu toţii facem parte din acest proces! Petrec mult timp în diverse ţări, nu doar în SUA, pentru că părerea mea este că social media încep că creeze această idee a unei societăţi globale în care relaţiile sunt interconectate.



Vorbind despre companiile multinaţionale, cum credeţi că trebuie utilizate social media pentru a avea succes în comunicarea cros-culturală?


Multe depind de amploarea research-ului. Pentru că ceea ce aflaţi în acest proces este că tot ceea ce credeaţi că ştiţi despre social media este greşit. Multe dintre companii vor reacţiona cu privire la  social media, vor avea o prezenţă pe Twitter, Facebook sau Youtube, vor pune bazele unui blog pentru a sfârşi perfect dezamăgite de rezultat. De regulă, dezamăgirea va veni din faptul că sunt obişnuite să vadă aceste cifre în alt mediu. Spre exemplu, tirajul, audienţa – toate acestea sunt mult diferite. Ceea se întâmplă în social media este că unesc persoane interesate sau posibil interesate de povestea voastră. Situaţia este diferită din punct de vedere filozofic, cultural şi procesual.

Din acest motiv, teoria social media devine atât de importantă pentru vânzări, marketing, comunicare şi pentru dezvoltarea produsului. Ceea ce se va întâmpla este că afacerea va începe să „socializeze” dinspre exterior spre interior. Şi apoi, în final, dinspre interior spre exterior. Trebuie să fie capabilă să accepte faptul că atât consumatorii şi cât şi ceilalţi oamenii devin puternici. Devin practic nişte mici vehicule media care merită implicare directă, programe şi campanii individualizate.


Trebuie să vedem ce spun oamenii şi ce anume ne afectează activităţile de marketing. Ceea ce veţi descoperi este că atunci când toate aceste lucruri funcţionează împreună dispuneţi de o infrastructură foarte sofisticată de relaţii publice, marketing şi comunicare. Pentru că totul lucrează spre atingerea unui scop comun, acela de a schimba percepţiile.

 

De asemenea, aţi menţionat importanţa trecerii dincolo de cercetarea cantitativă în social media. Care sunt cele mai importante lucruri pe care cercetarea calitativă trebuie să le dezvăluie despre social media?


Cercetarea vă va spune totul! Atunci când definiţi corect un parametru, cercetarea vă va spune unde comunică oamenii între ei, în jurul căror cuvinte-cheie, care sunt impresiile lor, cum puteţi ajunge la ei, ce anume consideră interesant, ce anume nu le place, ce spun. Spre exemplu, daca asta este ceea ce X% din comunitate crede, atunci cum concepem strategiile de marketing şi comunicare pentru a schimba sau pentru a consolida asta?


Cum ne folosim de relaţiile cu clienţii pentru a concepe strategii de răspuns mai bune? Este un proces dificil pentru că informaţiile care reies din el sunt copleşitoare. Ne dăm seama că media socială sunt mult mai mari decât marketingul sau comunicarea. Totul se reduce la socializarea întregii activităţi, la ceea ce înseamnă să fii conştient din punct de vedere social.


Ceea ce era odată definit ca „responsabilitatea socială a companiilor” sau CSR, începe să afecteze scopul oricărei organizaţii. Un lucru pe care cred că cercetarea ni-l spune mai mult decât numere este punctul de contact emoţional pe care îl au oamenii. Dacă aceste programe de social media nu vă ating emoţional, vor eşua.
Aşadar, cercetarea devine mult mai mult decât analiza datelor şi începe să dezvăluie oamenii şi ceea ce îi inspiră pe aceştia.

 


Cum credeţi că va arăta PR-ul peste 2-3 ani?


Am scris o carte, înainte de „Engage”, denumită “Putting the Public Back in Public Relations”. Cred că PR-ul 2.0 va crea cu adevărat această idee a relaţiilor publice, şi nu media relations sau relaţiile cu bloggerii. Cred că relaţiile publice vor arăta ca o organizaţie mai sofisticată în cadrul oricărei companii, care nu va fi responsabilă de crearea şi promovarea mesajelor, ci de susţinerea restului organizaţiei în a crea strategii de comunicare care să ajungă la individ în moduri care vor defini percepţiile şi experienţele.


Aşadar, nu mai este vorba la fel de mult despre ideea de a ajunge la presă sau bloguri, şi despre intrarea în contact cu persoanele potrivite în întreg mediul web, astfel încât ei să devină practic extensii ale echipei de relaţii publice. Pentru mine, relaţiile publice vor rămânr pur şi simplu relaţii publice, menite să se asigure că misiunea şi povestea oricărei companii sunt reprezentate prin oamenii la care încearcă să ajungă.

Şi, în al doilea rând, cred că relaţiile publice vor ajuta afacerile şi brandurile să devină factorii de influenţă pe care i-au căutat mereu. Cred că relaţiile publice vor construi strategii de comunicare pline de sens şi prezenţe relevante pe Facebook, Twitter, bloguri, etc.


Relaţiile publice, aşa cum arată ele în viitor, vor îmbunătăţi legăturile, precum şi relaţiile dintre brand şi oameni.

 


Aţi vrea să transmiteţi un mesaj pentru practicienii de PR din România?


Mesajul pe care aş vrea să îl las este acesta: Sunteţi singurii care pot defini viitorul relaţiilor publice, al marketingului, precum şi al activităţii în general! Şi, la fel, sunteţi persoanele care practic definesc încotro se îndreaptă toate acestea. Şi nu puteţi uita cine sunteţi atunci când definiţi relaţiile publice şi strategiile de social media care să vă asigure un pas înainte.

Dacă nu rezonaţi realmente cu ceva, atunci nici ceilalţi nu vor rezona cu acel lucru. Acesta este momentul în evoluţia relaţiilor publice când se poate face diferenţa, când relaţiile publice pot să conteze cu adevărat. Este o chestiune mult mai importantă decât PR-ul! Este vorba de fapt de tipul de relaţii publice care creează advocacy, încredere şi care funcţionează pentru voi şi organizaţia pe care o reprezentanţi în relaţiile pe care puteţi să le stabiliţi nu doar cu reporterii, ci şi cu oamenii obişnuiţi care devin factori de influenţă.

Aşadar, este vremea ca voi să decideţi transformarea comunicării în social media în ceva mult mai puternic şi mai relevant, influenţat de oameni!


Brian Solis este directorul agenţiei FutureWorks, agenţie ce deţine premii pentru activitatea de New Media, marketing şi branding şi care este situată în Silicon Valley. Solis este recunoscut la nivel global pentru pentru perspectiva pe care o oferă cu privire la convergenţa a trei domenii: PR, media tradiţională şi social media. Mai mult, el este autorul conceptului de "PR 2.0", iar ultima sa carte, "Engage", vorbeste despre sfârşitul afacerilor aşa cum le ştiam în media tradiţionale.

Interviu realizat de Rebeca Pop, Editor PR Romania. Copyright 2010 PR Romania, Forum for International Communications

Pin It

Parteneri

banca transilvania logo 2Logo-McCannPR PNG    rd logo home        Graffiti PR logo-1             

GMP logo 2         logo oxygen site        dccom LOGO nou site          Samsung logo black