19072019

Back Eşti aici:Home Articole ong-PR Share & like pentru o lume mai bună?

Share & like pentru o lume mai bună?

Pin It


superman-facebookDacă la începutul anilor 2000, doar ONG-urile mari aveau pagini web proprii, prin intermediul cărora îşi promovau activităţile, astăzi comunicarea şi informarea prin intermediul Internetului au evoluat, căpătând noi dimensiuni. De la pagini web, forumuri şi grupuri de discuţii, bloguri care abordează diferite teme specifice acestui sector şi până la conturi în cadrul reţelelor sociale, organizaţiile neguvernamentale s-au adapatat noilor tehnologii folosind metode inovative de comunicare, conform raportului FDSC România 2010. Sectorul neguvernamental – profil, tendinţe, provocări.

Cât de mult reprezintă social media o nouă etapă în comunicarea mediului non-profit, ce importanță acordă organizaţiile non-guvernamentale acestor instrumente de social media, dar şi modalităţile de cuantificare a impactului acestor instrumente, reprezintă temele de analiză ale acestui studiu. Astfel, am invitat câteva dintre oganizaţiile care s-au adaptat noilor mijloace de comunicare să participe la un studiu despre felul în care social media este folosită de mediul ONG. Organizaţiile care au dat curs invitaţiei noastre sunt: Asociaţia Alternative Sociale, Asociaţia Green Revolution, Asociaţia Inima Copiilor, Asociaţia Ovidiu Rom, Fundaţia Principesa Margareta a României, Fundaţia Dinu Patriciu, Hospice Casa Speranţei, Asociaţia MaiMultVerde, Salvaţi Copiii România, United Way România şi World Vision România.

Trend sau necesitate?


Identificarea celor mai potrivite instrumente de social media a reprezentat pentru orice ONG un proces relativ simplu – utilizarea celor mai populare reţele de socializare pare a fi criteriul fundamental. "Reţelele sociale au venit în completarea site-ului asociaţiei din dorinţa de a crea o breşă în ceea ce priveşte legatura cu beneficiarii, voluntarii, partenerii şi, nu în ultimul rând, finanţatorii existenţi şi potenţiali", afirmă Alina Cojocaru, Consilier Relaţii Publice, Asociaţia Alternative Sociale. Existenţa unor comunităţi online în care se regăsesc toate aceste categorii, dar şi costurile extrem de reduse (uneori chiar inexistente) ale utilizării acestei forme de comunicare, au făcut din social media un fenomen popular şi în mediul ONG din România.

Facebook-ul este, fără îndoială, cel mai utilizat instrument de social media pentru organizaţiile non-guvernamentale din România, fiind folosit de toate ONG-urile participante la studiu, urmat îndeaproape de Twitter. Youtube şi Flickr/Picasa sunt preferate de ONG-uri pentru stocarea fotografiilor şi filmelor/spoturilor şi diseminarea lor. De asemenea, mai sunt folosite reţele ca LinkedIn, Myvideo, Vimeo sau Issu.

Impactul social media pentru ONG-uri


Folosirea instrumentelor de social media ajută la informarea permanentă a publicului ţintă, la menţinerea relaţiei cu presa dar şi oferirea feedback-urilor legate de proiectele promovate prin monitorizarea numărul de accesări ale site-ului prin filiera social media, rapoarte Facebook sau Youtube, acestea oferind informaţii despre utilizatorii şi comportamentul lor, precum şi date despre impactul pe care l-au avut mesajele postate. Cu toate acestea, măsurarea impactului utilizării acestor instrumente este un proces destul de complicat şi nu neapărat relevant în conturarea unor obiective punctuale în cadrul unei strategii de relaţii publice.

Conform unui studiu realizat de Weber Shandwick împreună cu KRC Research în rândul a 200 de directori executivi şi de comunicare ai unor organizaţii non-profit şi fundaţii la începutul anului 2010, marea majoritate a organizaţiilor non-profit (88%) experimentează social media cu scopul de a accesa un public cât mai larg şi relevant, dar o altă majoritate importantă a lor (79%) declară că nu poate demonstra impactul reţelelor sociale pentru propriile organizaţii. Doar jumătate (51%) raportează o utilizare activă a reţelelor sociale. Studiul a constatat că marea majoritate a profesioniştilor care activează în organizaţii non-profit şi fundaţii consideră că prezenţa online ajută la o mai bună cunoaştere a acestora de către public, păstrează publicul extern implicat şi reduce costurile aferente mijloacelor media tradiţionale.

Rezultatele acestui studiu internaţional se pot raporta şi la mediul ONG din România. Utilizarea reţelelor sociale se află încă în stadiul de experimentare. Cel mai important obiectiv este realizarea unei comunităţi online care să poată promova activităţile organizaţei, fără a fi, însă, principalul canal de comunicare. "Scopul principal al comunicării în reţelele sociale este creşterea notorietăţii programelor noastre şi 'strângerea' în jurul nostru a unei comunităţi pasionate de educaţie, care s-ar putea implica în programele noastre. Totusi, social media nu este privit ca principalul canal de comunicare, care să genereze înscrieri pentru programele de burse, de exemplu, sau pentru competiţiile pe care le organizăm", afirmă Roxana Colisniuc, Project Manager Fundaţia Dinu Patriciu.

Cât priveşte repartizarea atribuţiilor de social media, ONG-urile din România au atribuit această nouă responsabilitate departamentului de comunicare şi relaţii publice, în general, deşi se poate regăsi şi la nivelul departamentului de marketing sau chiar de fundraising sau administrativ, cum este cazul Hospice Casa Speranţei, respectiv Asociația Inima Copiilor. Voluntarii pot avea, însă, responsabilităţi legate de actualizarea informaţiilor pe reţelele sociale, dupa cum afirmă Oana Pârvu, Media&PR Consultant Asociaţia Ovidiu Rom: "În general este genul de activitate care este de multe ori alocată  unui voluntar."

Mediul ONG, Cenuşăreasa topului


Facebrands.ro este primul serviciul de monitorizare a paginilor de Facebook în Romania, lansat la începutul lui 2010 de catre agenţia de comunicare în social media Standout şi dezvoltatorul de soluţii web Byte Flux. Acesta monitorizează în acest moment peste 8.500 de pagini româneşti create pe Facebook de persoane şi instituţii [companii, ONG-uri etc], arătând creşterea numărului de fani al acestora pe zile şi saptămâni, împreună cu alte pagini din aceeaşi categorie.

Din cele 179 de forme non-profit înscrise în secţiunea ONG, cea mai bine poziţionată organizaţie, exceptând diverse platforme de promovare a cauzelor sociale sau de mediu, este Asociaţia Salvaţi Delta, poziţia 4 cu 12.193 fani (locul 194 din 8.588). De altfel, ONG-urile de mediu ocupă cele mai bune poziţii în această secţiune: Greenpeace – locul 5 (259 din 8.588) şi Asociaţia MaiMultVerde, una dintre organizaţiile participante la studiul PR Romania, ocupă locul 12 cu 6.441 de fani. Deşi social media pare a fi un trend în mediul ONG, conform clasamentului FaceBrands, poziţionarea organizaţiilor non-profit într-o centralizare a utilizatorilor de Facebook este deficitară, o dovadă în acest sens fiind faptul că în primele 500 de branduri înscrise în top, sunt mai puţin de zece ONG-uri, dintre care mai amintesc Salvaţi Copiii România, Romania Green Building Council şi Asociaţia Speranţă pentru România.

O situaţie deosebită o reprezintă campaniile unor organizaţii non-profit care, în unele cazuri, pot depăşi popularitatea organizaţiei în reţelele de socializare. Un exemplu în acest sens este reprezentat de "Susţine Unicef", campania de strângere de fonduri "Viitorul copiilor începe la scoală", derulată în perioada 10 decembrie 2010 - 24 ianuarie 2011. Beneficiind de fan page pe Facebook, campania a adunat peste 40.816 de fani, dublându-şi numărul de fani într-o lună şi clasându-se pe locul 3 la categoria non-profit şi pe locul 53 în clasamentul general. Cu toate acestea, pagina organizaţiei Unicef are doar 2.340 de fani (locul 35 în secţiunea non-profit), acestă campanie reprezentând totuşi un plus de vizibilitate pentru organizaţie în mediul online.

PR şi fundraising online


Campania comună fiecarei organizaţii, direcţionarea a 2% din impozitul pe venit către o organizatie non-guvernamentală, este promovată destul de intens pe site-urile de socializare, unele dintre ONG-uri alegând sa creeze cauze pe Facebook pentru promovarea donării celor 2%.

Promovarea evenimentelor prin social media este una foarte eficientă şi relativ uşor de monitorizat. Alexandra Martin, Asistent Comunicare şi PR la Fundaţia Principesa Margareta a Romaniei afirmă că "pagina de Facebook s-a alăturat celorlalte modalităţi de promovare a diferitelor eveniment. Aceasta ne-a permis o creştere a vizibilităţii. Cel mai recent eveniment avut, Seri de Poveste a adunat în fiecare din cele 6 seri aproximativ 80 de copii şi părinţi dornici să asculte basme nemuritoare." Dintre aceştia, un număr însemnat a participat ca urmare a accesării paginii noastre de Facebook. În cazul organizaţiilor de mediu, prezentarea unui eveniment prin reţele de socializare devine o adevărată mobilizare: "Astfel chemăm voluntarii la plantări, curăţenii sau la alte acţiuni. Pentru răspândirea informaţiei, este foarte important şi numărul de share-uri, pentru că astfel, au acces la informaţie mai multe persoane din medii diferite", afirmă Anamaria Bogdan, Director Comunicare la Asociaţia MaiMultVerde.

Şi în cazul campaniilor mari, social media reprezintă un instrument foarte util în promovarea cauzelor sale. Alina Cojocaru, Consilier Relaţii Publice la Asociaţia Alternative Sociale ne dă un exemplu real din activitatea asociaţiei: "Cel mai recent exemplu ar fi în ceea ce priveşte dreptul românilor plecaţi la muncă în străinatate la alocaţia europeană pentru copiii lor. Alternative Sociale are în desfaşurare un proiect în care o componentă importantă este informarea acestora cu privire la drepturile lor şi ale copiilor. Social media a avut o importanţă majoră în depăşirea barierelor demografice şi în informarea corectă, rapidă şi detaliată a modalităţii de accesare a acestor alocaţii. Rezultatele ne-au confirmat faptul că tot ceea ce înseamna social media a contribuit semnificativ în campania noastră de informare."

Poate cea mai importantă caracteristică a instrumentelor de social media o reprezintă comunicarea cu oamenii, felul în care utilizatorii de Internet se transformă din simpli cititori în creatori de conţinut şi mesaj. Magda Grădinaru, Specialist Comunicare şi Advocacy, Salvaţi Copiii România, menţionează rolul acestor instrumente în organizaţie: "Social media ne ajută să spunem cât mai multe, într-un ritm dinamic, într-un limbaj cât mai uman şi mai aproape de aşteptările celor care urmăresc. Mai apoi, mesajul astfel transmis este preluat şi retransmis pe multiple canale de către cei care îl recepţionează. Fiecare devine, pe cont propriu, purtător de mesaj."

Dacă în cazul promovării unor campanii de amploare sau evenimente singulare folosirea instrumentelor de social media poate fi foarte avantajoasă, în ceea ce priveşte domeniul fundraising-ului, social media poate reprezenta începutul unui proces de „educare” pentru donaţiile online şi nu numai. Cristina Damian, Resource Development Manager la United Way România afirmă că "pe partea de fundraising lucrurile înca nu se mişcă la fel de repede ca în alte ţări. Încă nu există dorinţa/obişnuinţa să donezi online. Mulţi se tem să facă plăţi pentru ceva ce nu au neaparată nevoie şi/sau se simt expuşi." 

Parteneri şi sponsori offline


"Suntem conştienţi că social media construieşte un nou tip de comunicare, promovare şi interacţiune", afirmă Gabriela Tokes, Senior Fundraiser Departamentul Colectare Fonduri, Hospice Casa Speranţei. "Social media joacă un rol semnificativ în relaţia dintre organizaţiile non-profit şi parteneri/sponsori, reprezentând o situaţie de win-win – partenerii îşi creează un plus de vizibilitate, iar ONG-ul, prin asociere de imagine câştigă un plus de credibilitate", conform declaraţiilor Alinei Cojocaru, Consilier Relaţii Publice, Asociația Alternative Sociale. În cazul ONG-urilor recunoscute la nivel naţional şi international, vizibilitatea în social media poate reprezenta un semn al profesionalismului pentru posibilii finanţatori. "Importanţa prezenţei noastre pe reţele de socializare este dată de oamenii cu care interacţionăm", susţine Alexandru Popa, Preşedinte Asociaţia Inima Copiilor.

Prezenţa în social media poate fi şi un spaţiu de atragere a potenţialilor parteneri şi sponsori pentru diverse proiecte ale organizaţiilor. Conform Cristinei Damian, United Way România, "este foarte important să fim prezenţi acolo unde este deja prezentă audienţa noastră şi nu invers! În ziua de azi, în care timpul pare sa fie aproape mai important decât orice altceva, nu-ţi mai poţi permite să aştepţi să vină partenerii şi sponsorii la tine, ci trebuie să le ieşi în întâmpinare şi să faci ca „drumul” lor până la tine să fie cât mai scurt şi mai rapid cu putinţă." De asemenea, prezenţa în online poate reprezenta şi o conexiune în timpul proiectelor desfăşurate, după cum afirmă Amalia Precup, Communication Officer Asociaţia Green Revolution: "Pentru partenerii şi sponsorii actuali este importantă prezenţa ONG-ului în social media, întrucat aceştia sunt în permanenţă informaţi în legatură cu stadiul proiectelor sponsorizate sau desfăşurate în parteneriat cu ei."

Există şi situaţii în care social media nu creează neaparat o legatură între organizaţie şi posibilii finanţatori, după cum susţine Oana Pârvu, Media&PR consultant Asociaţia Ovidiu Rom: "Partenerii noştri sunt în general comunităţi locale sărace care nu sunt utilizatori de social media. Iar relaţia cu sponsorii este una pe termen lung, în care sunt folosite instrumentele de comunicare clasice (întâlniri, site, newsletter, comunicate de presă, vizite pe teren etc). Facebook-ul l-am folosit doar ca instrument auxiliar în promovarea unor evenimente sau în cadrul campaniilor mai ample de conştientizare a opiniei publice privind importanţa educaţiei timpurii."

Activism via social media


Comunicarea dintre organizaţiile non-guvernamentale şi voluntari reprezintă un punct foarte important în cadrul oricărui ONG, iar social media este un instrument destul de utilizat în contactul cu aceştia. Prezenţa organizaţiilor în online este un plus pentru potenţialii voluntari, aceştia "având posibilitatea de a-şi face o imagine mai clară despre specificul organizaţiei şi despre genul de proiecte pe care le derulează şi în care ei ar putea să se implice", dupa cum susţine Magda Camanaru, Manager Comunicare, World Vision România.

Potrivit unui studiu recent, realizat de Pew Research Center’s Internet & American Life Project,  utilizatorii de Internet sunt mult mai dispuşi să intre în organizatii de voluntariat. Astfel, 75% din adulţii americani sunt voluntari activi în organizaţii, utilizatorii de Internet fiind mai „predispuşi” la astfel de activităţi. Mai mult decât atât, utilizatorii de social media sunt mai atraşi de voluntariat - 82% din utilizatorii de reţele sociale. Raportat la situaţia din România, social media a adus în prim plan conştientizarea problemelor societăţii civile, creând o comunitate dedicată activismului în voluntariat. Astfel, social media a devenit şi un spaţiu de recrutare a voluntarilor, tot mai mulţi oameni fiind impresionaţi de activităţile din mediul ONG. Promovarea voluntarilor prin social media – site, blog, reţele de socializare, reprezintă una dintre modalităţile de recunoaştere a activităţii sale în cadrul ONG-ului: "Unele dintre mesajele postate au ca teme voluntariatul în cadrul Fundaţiei sau sunt portrete ale unor voluntari de-ai noştri. Acest lucru a întărit relaţia pe care o avem cu voluntarii actuali şi i-a apropiat pe potenţialii voluntari", Alexandra Martin, Asistent Comunicare şi PR la Fundaţia Principesa Margareta a României.


Dezvoltarea curentului de social media este o oportunitate pentru mediul ONG în promovarea misiunii fiecărei organizaţii. Cu siguranţă, folosirea unor astfel de instrumente de social media de către organizaţiile non-guvernamentale reprezintă un mare avantaj prin implicarea oamenilor în diverse cauze sociale, educaţionale şi ecologice, creând o comunitate dornică să schimbe societatea civilă din România.

În ciuda percepţiilor predominant pozitive asupra social media în rândul organizaţiilor non-profit, utilizarea instrumentelor de social media rămâne, însă, la nivelul de experimentare şi poziţionare în mediul online, asemeni „concurenţei”. Cât de oportună poate fi promovarea prin instrumentele de social media pentru mediul ONG, depinde de capacitatea de a implementa şi integra social media în activităţile de bază şi de felul în care se va realiza această trecere de la stadiul de trend la parte componentă a strategiei de comunicare a oricărei organizaţii non-profit. Activismul online, prin toate formele de social media, poate fi unul dintre răspunsurile pentru o lume mai bună.



Surse bibliografice:

Raportul FDSC România 2010. Sectorul neguvernamental – profil, tendinţe, provocări
Organizaţiile non-profit folosesc social media, dar nu ştiu să măsoare impactul – PR Romania
FaceBrands.ro – Romanian Brands on Facebook  (datele din 11 februarie 2011)
Pew Research Center’s Internet & American Life Project - The Social Side of the Internet, ianuarie 2011


Analiză realizată de Simona Barbu, Junior Editor PR Romania. Februarie 2010. Copyright PR Romania, toate drepturile rezervate.
Pin It

Parteneri

banca transilvania logo 2Logo-McCannPR PNG    rd logo home        Graffiti PR logo-1             

GMP logo 2         logo oxygen site        dccom LOGO nou site          Samsung logo black