Florentina Loloiu: După zece ani, Gala Societăţii Civile a reuşit să creeze o identitate comună a sectorului ONG
- 25 Iulie 2012 |
- Florentina Loloiu
Cum a început povestea ta în proiectul Gala Societăţii Civile? (Andrei Borţun afirma în cadrul evenimentului de anul acesta că proiectul este şi copilul tău 
)
La începutul anului 2006, încheiam primul semestru al anului II de facultate [comunicare şi relaţii publice] şi îmi doream foarte mult să încep să lucrez în domeniu ca să pot experimenta şi aplica ce am studiat şi ca să acumulez cât mai multă experienţă. Nu neapărat să mă angajez, ci un loc unde să pot face practică măcar pentru două luni. Era momentul potrivit, eram pe sfârşite cu sesiunea, urma vacanţa intersemestrială şi deja “intrasem în pâine” cu multe materii de la facultate.
Pe atunci, Millenium Communications, divizia de proiecte [astăzi, The Institute], care organiza Gala Societăţii Civile, AdPrint [singurul Festival European dedicat Printului] şi Internetics [Festivalul de branding, marketing şi advertising online], căuta un student pentru internship cu posibilitatea de a se angaja. Am venit la interviu - pe care l-am susţinut cu Andrei şi cu viitorii colegi din divizie - şi am început a doua zi. Nu aveam niciun pic de experienţă. Am început cu sarcinile unui executive, prin actualizarea bazei de date în principiu şi, pentru că primul proiect care urma era Gala Societăţii Civile, am devenit persoana-suport pentru coordonatorul proiectului. Am luat proiectul de la zero, prima dată cunoscând foarte bine beneficiarii, organizaţiile non-profit, neguvernamentale, grupurile şi persoanele fizice cu iniţiativă din România – petreceam zile întregi pe site-urile lor şi la telefon pentru a actualiza baza de date şi pentru a vedea care este obiectivul organizaţiei lor, ce proiecte au în desfăşurare şi, bineînţeles, pentru a-i informa despre cum îi putem ajuta prin intermediul Galei Societăţii Civile. A fost primul proiect pentru care am lucrat, iar timp de un an de zile am reuşit să parcurg aproximativ aceleaşi etape şi în cadrul celorlalte două, Internetics şi AdPrint. Cu toate acestea, tot Gala a fost cel cu care am rezonat mai mult şi datorez acest lucru doar ONG-urilor şi proiectelor pe care le implementează. Ca urmare, după un an de zile ştiam că proiectul pentru care vroiam să lucrez în continuare era Gala Societăţii Civile.
Presupun că la prima ediţie a Galei aţi luat totul de la zero, de la organizare, promovare până la modalităţile de jurizare. Acum, la zece ani, ce ai schimba la prima ediţie?
Anul acesta, când am organizat ediţia aniversară de zece ani, pentru mine, a fost cea de-a VII-a ediţie în care am făcut parte din echipa de organizare. În 2006, a avut loc cea de-a IV-a ediţie a Galei, dar prima pentru mine. Atunci Gala ţinea două zile. Erau două zile de dezbateri deschise care se încheiau cu Festivitatea de acordare a premiilor. În acel an dezbaterile erau despre subiecte precum: Starea sectorului neguvernamental, Perspectivele finanţărilor în prag de aderare la Uniunea Europeană şi, bineînţeles, CSR, un subiect care căpăta din ce în ce mai multă amploare. Festivitatea de acordare a premiilor ţin minte că a avut loc la Teatrul Odeon, un cadru elegant ce oferea intimitate evenimentului şi celor peste 300 de invitaţi. Participanţii, reprezentanţii ONG-urilor, au avut locuri chiar pe scenă.
Din tot parcursul ediţiilor, de-a lungul anilor, nu aş schimba nimic. Gala a avut o evoluţie firească, adaptată contextului social. În 2006 ţin minte că am realizat un studiu şi am organizat un concurs despre contribuţia pe care mass media o aduce dezvoltării societăţii civile. Reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale au nominalizat jurnaliştii pe care i-au perceput drept cei mai implicaţi în proiectele neguvernamentale, în semn de apreciere pentru sprijinul acordat în promovarea actiunilor lor. Atunci relaţia dintre mass media şi sector era una dificilă. Chiar în cadrul acelor dezbateri reprezentanţii sectorului s-au plâns în nenumărate rânduri că iniţiativele şi proiectele lor sunt prea puţin luate în seamă de către jurnalişti ca subiecte de ştiri.
La prima ediţie care a avut loc în anul 2002 ştiu că au fost înscrise 38 de proiecte, peste aşteptări. Structura competiţiei avea în componenţă şi secţiuni precum: “Apărarea drepturilor minorităţilor etnice”, Activităţi de tineret”, “Cercetare” [era secţiune separată de “Educaţie şi Învăţământ”], “Cooperare internaţională” şi “Reprezentarea intereselor de afaceri”. Într-adevăr, s-a început totul de la zero, dar exista deja experienţa organizării celorlalte două proiecte AdPrint [din 1998] şi Internetics [din 2000].
Cum ai perceput evoluţia mediului non-guvernamental, prin prisma organizării Galei?
Deşi, am trecut prin şapte ediţii ale Galei, task-uri de genul actualizarea bazei de date, consultanţă pe perioada înscrierilor, înscrierile propriu-zise etc., dar mai ales prin intermediul site-ului galasocietatiicivile.ro – portal de ştiri al sectorului - mă ajută să menţin contactul permanent cu activitatea sectorului şi, implicit, cu reuşitele şi problematicile lui. Dacă acum, în anul 2012, mass media sunt mult mai receptive la ceea ce comunică ONG-urile, a apărut o altă problemă: modalitatea în care comunică ONG-urile şi nu mă rezum aici la media relations, ci la campaniile de comunicare de la strategie – concept până la creaţie şi canalizarea mesajului în mediul potrivit. O altă problemă ar mai fi, sau poate punctul de pornire al celei menţionate anterior, este lipsa departamentelor sau persoanelor specializate în domeniul comunicării din cadrul organizaţiilor. Încercăm prin proiectele “Adoptă un ONG” sau “Comunicatori pentru Societetea Civilă” să ajutăm cât mai mult şi cât mai multe organizaţii în acest sens.
Acum şapte ani, Raportul Civicus (2005) bifa ca puncte slabe ale sectorului: implicare limitată a cetăţenilor în viaţa asociativă, insuficientele resurse financiare, relaţiile slabe cu sectorul privat/ business, sprijin limitat din partea statului, cooperarea slabă între organizaţiile sectorului asociativ, lipsa unei identităţi comune. Cu siguranţă într-o proporţie destul de mare aceste probleme au început să îşi găsească rezolvarea. În prezent, ONG-urile se bucură de ajutorul mai multor persoane care îşi pot dedica timpul în mod voluntar iniţiativelor civice, au început să atragă din ce în ce mai multe resurse financiare, iar numărul colaborărilor cu reprezentanţii sectorului privat sau public a crescut considerabil, de asemenea şi între organizaţiile non-profit, ajungând la un numitor comun, creându-şi o imagine unitară şi în faţa publicului larg, dovada stând numărul crescut de la an la an al donaţiilor 2% din impozitul pe profit.
Care sunt cele mai dragi proiecte omului de PR Florentina Loloiu?
Exceptând Gala, unul dintre cele mai dragi proiecte este Comunicatori pentru Societatea Civilă. Este vorba de ideea în sine, aşa cum este construită [aş transcri-o ca semnul de echivalent “<=>” pentru că răspunde unei nevoi reciproce]. A apărut ca un răspuns la nevoia de promovare a ONG-urilor, dar şi cea a studenţilor de la facultăţile de comunicare de a căpăta experienţă. Programul pregăteşte studenţii cu specialişti din domeniu şi apoi le oferă stagii de practică în organizaţiile non-profit, care au nevoie de personal specializat.
Un alt proiect foarte drag, pentru care am lucrat doi ani la primele ediţii, este un proiect facut de tineri pentru tineri, cu un impact major pe termen lung. Este vorba de Festivalul de Teatru Tânăr IDEO IDEIS, care are loc în fiecare an în Alexandria începând din 2006.
Care sunt provocările comunicării despre mediul non-guvernamental?
Cred ca provocarea cea mai mare este de a găsi proiecte şi modalităţi de comunicare care să rezolve într-o proporţie cât mai mare problemele menţionate mai sus. Gala are ceva tradiţie în acest domeniu. Misiunea proiectului în sine este de a promova activitatea sectorului non-profit şi după zece ani putem spune că a reuşit să creeze o identitate comună a sectorului şi să scoată în faţă iniţiativele responsabile şi exemplele de succes, transferul de expertiză între sectorul privat şi cel asociativ şi să crească gradul de cooperare între organizaţiile non-profit.
Cum îţi imaginezi a XX-a ediţie a Galei?
Hmm... Greu de spus. Poate atunci Gala nu va mai fi un standard de măsurare a rezultatelor, poate toate problemele sectorului şi desigur ale societăţii, se vor rezolva în zece ani şi nu vor mai fi înscrise la Gala proiecte finalizate cu rezultate măsurabile, ci idei de proiecte, ce urmează să fie implementate şi poate nu doar din România, ci din toată Europa sau majoritatea poate vor pune mai mult accentul pe educaţie sau pe activităţile pentru tineri. Ca şi cadru fizic, estetic nu îmi pot imagina dacă va fi într-un cadru mai restrâns sau din contră se va construi între timp o sală mai mare şi ne vom înzeci numărul de invitaţi la Festivitate sau poate ne îndreptăm către ceva mai puţin formal. Ramâne de văzut...
Florentina Loloiu este în prezent Director programe, Fundaţia Gala Societăţii Civile. Lucrează în echipa de organizare a proiectului încă din anul 2006, implicându-se în organizarea a şapte ediţii ale competiţiei Galei Societăţii Civile, coordonând toate proiectele de sub umbrela acesteia: Comunicatori pentru Societatea Civilă, Adoptă un ONG şi Bursa de Voluntariat. A lucrat şi ca PR Officer pentru Festivalul Naţional de Teatru Tânăr IDEO IDEIS (2006, 2007), Conferinţele Internaţionale de Responsabilitate Socială CSR’07 şi CSR’08 şi Festivalul Internaţional de Muzică de Cameră SoNoRo, ediţia 2009.
Interviu realizat de Simona Barbu, Editor PR Romania
