29032024

Back Eşti aici:Home Articole Lobby Guy Burrow: Accesul si transparenta – elemente esentiale in activitatea de lobby

Guy Burrow: Accesul si transparenta – elemente esentiale in activitatea de lobby

Pin It
guw_burrowDomnule Burrow, sunteţi unul dintre cei mai cunoscuţi consultanţi de lobby din România. Aţi putea dezvălui cititorilor PR Romania în ce constă activitatea unui lobby-ist? Şi care ar fi definiţia dvs. personală a conceptului de lobby?

Pe scurt, ajutăm companiile să identifice riscurile politice şi cele determinate de reglementarile legale în regiunile în care îşi desfăşoară activităţile, inclusiv în România. De asemenea, le oferim consultanţă, construind împreună cu clienţii strategii pe termen lung capabile să ofere soluţii la aceste categorii de riscuri. Acest lucru implică uneori campanii de lobby şi advocacy. Lobby-ul reprezintă aşadar procesul prin care noi încercăm să convingem o persoană sau o instituţie să ne împărtăşească punctul de vedere.    

În general, în toate sistemele politice, activităţile de lobby tind să fie privite, atât de către publicul general, dar într-o mai mică măsură şi de unii politicieni, cu suspiciune, neştiinţă şi adesea chiar cu ostilitate. România nu face excepţie. Aţi putea să ne oferiţi o scurtă imagine a industriei de lobby din România şi a modului în care este ea percepută?


În România, eforturile de lobby nu este suficient de coerente pentru a vorbi de o industrie. Diverse grupuri de interese încearcă să influenţeze o serie de decizii şi se folosesc pentru asta de diferite metode. Lobby-ul în sine este perceput ca o activitate misterioasă – dar de fapt se confundă activitatea de lobby (încercarea de a-i convinge pe alţii de propriul nostru punct de vedere) cu metodele prin care lobby-ul este pus în aplicare. Iar problema este că  această percepţie conduce  la concluzia greşită cum că cele mai convingătoare metode în România ar fi cele ilegale, precum mita. Mai mult decât atât, însăşi media menţine această neînţelegere, deşi par să sesizeze diferenţa în cazul lobby-ului pentru cauze "legitime", de exemplu atunci când Regele sau Preşedintele au facut lobby pentru aderarea ţării la Uniunea Europeană sau la NATO. Unul dintre efectele pozitive ale aderării României la Uniunea Europeană este faptul că oamenii aud mai multe lucruri despre afaceri şi industrie care fac lobby la Bruxelles pentru interesele lor si pentru cele ale ţării. 

În România, majoritatea grupurilor de interese abia încep să-şi însuşească bazele unui lobby profesionist şi eficient. Pe de altă parte, multe voci susţin reglementarea industriei de lobby. Aţi putea să ne spuneţi câteva cuvinte despre riscurile pe care le implică reglementarea acestei profesii înaintea profesionalizării ei?

În România, grupurile de interese, precum asociaţiile din diverse industrii sau ONG-urile, devin din ce în ce mai profesioniste, adică sunt mai organizate şi mai pregătite, şi cu siguranţă mai transparente în lupta pentru interesele lor, inclusiv pentru obţinerea de fonduri. Orice reglementare adusă trebuie să aibă un obiectiv clar. Dacă vizează exclusiv lupta contra corupţiei, de exemplu, orice reglementare va fi inutilă. Dacă încearcă să facă autorităţile mai de încredere şi să implice membrii societăţii în procesele de decizie, atunci cu siguranţă reglementările au toate şansele să devină un lucru bun pentru profesie. În acest ultim caz, ar trebui să se concentreze pe două elemente: accesul şi transparenţa. Un exemplu de astfel de reglementări ar fi creşterea gradului de acces în Parlament şi în ministere; pentru o mai bună transparenţă s-ar putea viza aplicarea legilor de acces la informaţie deja existente (libertatea informării şi o atitudine proactivă a autorităţilor care să vizeze participarea publicurilor la luarea deciziilor). Chiar dacă s-au făcut progrese în acest sens în ultimii ani, încă mai e mult de muncă. Un alt exemplu de transparenţă ar fi ca parlamentarii să declare persoanele pe care le întâlnesc, şi în ce scop, iar vizitatorii ar putea face acelaşi lucru. Desigur, şi alte aspecte ale unor astfel de reglementări ar trebui analizate în detaliu.

Mulţi oameni îşi zic: "Da, lobby-ul e bun, atât timp cât îl faci pentru tine, pentru o asociaţie sau pentru o organizaţie non-profit. Cu toate acestea, odată ce apar consultanţi care fac lobby pentru bani, avem deja o problemă, pentru că însemnă că cei care au mijloace să angajeze un specialist în lobby au un avantaj competitiv în faţa celor care nu îşi permit asta." Le-aţi putea răspunde acestor oameni?

Întotdeauna vor exista cazuri în care entităţi "mai bogate" au un avantaj în faţa celor cu resurse mai puţine, dar acest lucru nu este o caracteristică a lobby-ului. Tocmai de aceea ar trebui ca accesul la autorităţile care pot lua sau influenţa deciziile să fie mai uşor, deschis tuturor celor interesaţi, fie că sunt simpli cetăţeni, o companie sau un ONG.

Aţi putea enumera câteva tehnici de lobby folosite de organizaţiile din România?

Majoritatea campaniilor folosesc o combinaţie de tehnici. Acestea pot varia de la comunicarea directă prin PR (vedeţi filmul RMGC despre proiectul lor de minărit), până la industria lactatelor care utilizează postere şi reclame pentru a promova calitatea produselor lor. Alţii sunt mai discreţi, bazându-se pe întâlniri faţă în faţă cu autorităţile, în care aduc declaraţii de poziţie bine argumentate.

Un sondaj internaţional, aplicat pe 4.000 de companii din 25 de ţări aflate în perioada de tranziţie, a indicat faptul că lobby-ul şi corupţia "sunt în mod clar legate una de cealată", dar acest lucru este exact invers – cu cât mai coruptă este o naţiune, cu atât mai puţin firmele pot întreprinde activităţi de lobby. Cum aţi comenta acest rezultat?

Duşmanii corupţiei sunt transparenţa şi accesul. Cu cât o ţară are reglementate mai bine aceste aspecte, cu atât campaniile de lobby şi advocacy vor fi mai de succes. România a înregistrat progrese în privinţa celor două aspecte, deci putem vorbi de o intensificare a activităţilor de lobby.

Întreprinderile mici şi mijlocii întâmpină probleme atunci când vor să-şi susţină intersele. Este lobby-ul în România numai la îndemâna jucătorilor mari?


Ca tehnică, lobby-ul poate fi întreprins de orice organizaţie, fie ea mare sau mică. Problema organizaţiilor mici este eficienţa. Cea mai bună soluţie pentru ele este să-şi promoveze interesele prin intermediul unei entităţi mai mari, precum o asociaţie care sprijină IMM-urile, camere de comerţ sau asociaţii de afaceri (precum cele din industria farmaceutică sau cea a berii). Aceste organizaţii coalizează interesele individuale şi pot fi mai eficiente în a reprezenta drepturile membrilor lor, obţinând mai facil întâlniri cu factori importanţi de decizie.

Există câteva ţări în Europa, care fie nu au nicio reglementare care să vizeze lobby-ul, fie au o legislaţie foarte limitată pentru această profesie. Vedeţi vreun avantaj în a lăsa profesia să se dezvolte fără reglementări sau intervenţii? Sau auto-reglementarea reprezintă o soluţie pentru îmbunătăţirea imaginii şi legitimarea profesiei?

Există câteva măsuri care pot fi luate pentru îmbunătăţirea mediului în favoarea activităţilor de lobby, iar acestea ar trebui puse în aplicare cât mai repede, de îndată ce profesia o solicită. În acelaşi timp, trebuie să fie promovată însăşi ideea promovării legitime a intereselor prin intermediul lobby-ului şi să fie explicat faptul că organizaţiile acţionează după un cod de comportament. Acest lucru ar ajuta oamenii să înţeleagă că cei care nu se declară ca lobbyşti au mai mari şanse să întreprindă activităţi ilegale, precum mituirea autorităţilor.


Guy Burrow este partener la Candole Partners, o companie de consultanţă independentă ce oferă servicii de public affairs şi lobby de la începutul anilor '90. Compania are sediul la Praga şi dispune de o reţea de birouri în Europa Centrală şi de Sud-Est, în special în Balcani. Guy a deţinut timp de 4 ani postul de managing director la Shell Romania şi este unul dintre fondatorii Asociaţiei Române de Investiţii Străine. A fost preşedinte al comisiei de consultanţă a Camerei de Comerţ Britanico-române. Locuieşte în Bucureşti din 1991.

Interviu realizat in August 2009 de Dana Oancea, Forum for International Communications

Copyright 2009 Forum for International Communications

Pin It

Parteneri

   BT Logo Aliniat Central               logo SMP