28032024

Back Eşti aici:Home Articole Lobby Percepția practicienilor despre activitățile de lobbying din România

Percepția practicienilor despre activitățile de lobbying din România

Pin It

Viorica RoscaÎn luna octombrie, Guvernul României a pus în dezbatere publică un proiect de OUG privind transparența în domeniul lobby-ului și al reprezentării intereselor. La doar câteva zile distanță, ALDE a depus în Parlament o inițiativă legislativă cu același conținut. Ambele propuneri de reglementare reprezintă o traducere adaptată a legii din Austria, în vigoare de la 1 ianuarie 2013.  

Era necesară o astfel de reglementare în România? Răspunsul îl dau chiar practicienii de lobbying și public affairs, într-o cercetare pe care a desfășurat-o Asociația Registrul Român de Lobby (ARRL) în luna septembrie. Chestionarul a fost aplicat practicienilor din 58 de entități (eșantion reprezentativ): firme de consultanță în public affairs, firme de consultanță în comunicare, firme de avocatură, companii românești, companii multinaționale, camere de comerț, patronate, asociații de afaceri, ONG-uri.

Conform rezultatelor acestui studiu, 57% dintre practicieni consideră că o lege a lobby-ului ar influența ”pozitiv” interacțiunea lor cu decidenții sau autoritățile publice. 25% dintre respondenți consideră că activitatea lor va fi impactată ”negativ” de o lege în domeniu. Totuși, practicienii ar opta mai curând pentru un Cod Etic ca formă de reglementare. 67% dintre respondenți consideră că un asemenea cod ar avea un impact ”pozitiv” asupra activității pe care o desfășoară. Aici numărul celor care identifică un impact ”negativ” se reduce la doar 2%. Pentru 67% dintre practicieni, astfel de reglementări ar însemna ”transparentizarea procesului decizional”, pe când 56% dintre respondenți consideră că o reglementare în domeniu va ”crește eficiența interacțiunii cu decidenții sau autoritățile”.

Astăzi, tendința europeană este de reglementre a acestui domeniu. Franța, Irlanda, Lituania, Austria, Polonia, Slovenia și Marea Britanie au adoptat legi propriu-zise care reglementează activitățille de lobbying. În Ungaria o lege a lobbyingului a fost abrogată în 2011, iar în Franța a fost cel mai recent adoptată (8 noiembrie 2016). În unele țări precum Germania sau Olanda există reglementări soft, adică prevederi care fac referire la activitatea de lobbying sunt incluse în regulamentele camerelor legislative.  În Cehia, Spania, Croația, Italia, Letonia, Finlanda și România există autoreglementări. Adică, practicienii, fie că sunt sau nu reuniți în asociații și grupuri de interese, au aderat la un cod de etică - un cadru clar referitor la obligațiile și responsabilitățile pe care le au în interacțiunea cu decidenții politici.

În România, ARRL a elaborat Codul de Etică al Practicienilor de Lobby și Advocacy, care a fost redactat în acord cu Codul de conduită al Societăţii Profesioniştilor în Afaceri Europene, cu cel al Asociaţiei Europene a Firmelor de Consultanţă în Afaceri Publice, cu cel al Comisiei Europene asociat Registrului de Transparenţă, precum şi cu Carta de deontologie profesională a Asociaţiei Franceze a Consultanţilor în Lobby şi Afaceri Publice.

Și Registrul Unic al Transparenței Intereselor (RUTI) are un Cod de Conduită al grupurilor specializate, prin care practicienii sunt invitați să își identifice entitatea, să își declare scopurile pe care le promovează și să specifice clienții sau membrii pe care îi reprezintă în interacțiunea cu decidenții din guvern și administrația centrală. Acesta a fost implementat de Guvernul Cioloș și este funcțional și astăzi la nivelul Guvernului.

România se află astăzi în categoria țărilor europene responsabile, care și-au autoreglementat piața în vederea desfășurării unor activități corecte și transparente în interacțiunea cu decidenții. Țări precum Belgia, Danemarca, Grecia, Estonia, Portugalia, Slovacia, Suedia nu au nici legislație, nici cod de conduită și nici registre de transparență a intereselor.
Studiul ARRL indică faptul că 88% dintre responondenți doresc extinderea RUTI și la alte categorii de decidenți politici (aleși locali, parlamentari, autorități și agenții naționale, șefi de deconcentrate), iar 91% dintre aceștia își doresc ca registrul românesc să fie similar cu registrul european.

La Bruxelles funcționează Registrul Comun de Transparență a Comisiei Europene și al Parlamentului European. Acesta a fost creat în 2011 cu scopul de a se asigura că cei care încearcă să interacționeze cu instituțiile europene își declară interesul în mod public și oferă informații despre ei înșiși. Înregistrarea este voluntară, dar poate fi necesară pentru anumite tipuri de acces. De exemplu, dacă doriți să vorbiți la o audiere publică organizată de o comisie a Parlamentului, trebuie să vă înregistrați. Sistemul este gestionat de Parlamentul European și de Comisia Europeană. La data de 12 noiembrie 2018, în registru erau înscrise 11.886 de entități: societăți de consultanță, cabinete de avocatură, consultanți independenți, reprezentanți interni cu activități de lobby, asociații comerciale, profesionale, organizații neguvernamentale, grupuri de reflecție, instituții academice și de cercetre, organizații care reprezintă biserici și comunități religioase, organizații reprezentând autorități locale, municipale, regionale, alte entități publice și mixte. Adică, toată lumea care interacționează cu decidenții din Comisia Europeană și Parlamentul European.

În propunerile de reglementare a activităților de lobbying în România, decidenții politici au hotărât să scoată în afara legii multe categorii relevante pentru interacțiunea cu autoritățile. Conform draftului de OUG și a initiativei ALDE, reglementările nu ar viza persoanele fizice autorizate, avocații și consultanții fiscali, companiile care nu angajează în mod explicit lobbysti interni (dar care în mod real fac lobby prin CEO sau diversi reprezentanți din middle management), grupuri de interese fără angajați spcializați (deși toate asociațiile de business interacționează cu decidenții prin reprezentanții din conducere), sindicatele și patronatele. Deci, o lege în România din start nu ar cuprinde activitatea a jumătate dintre practicieni. Pe modelul ”legea-i lege, dar nu pentru toți”. Mai mult, propunerile românești pentru reglementarea activității de lobby obligă firmele de consultanță, lobbystii in-house și asociațiile de business să se înregistreze într-un registru nou creat. RUTI este ignorat și apare un nou registrul sub conducerea Registrului Comerțului (ONRC).  

Din studiul ARRL reiese cert că practicienii din România își doresc reglementarea activităților pe care le desfățoară. Ei ar opta mai curând pentru un Cod de Conduită, clar și aplicat pentru interacțiunea cu autoritățile. Și-ar dori un registru de trasnparență al intereselor pe modelul celui de la Bruxelles și extinderea acestuia la toate palierele de interacțiune cu autoritățile.

Procesul de luare a deciziilor politice în România este considerat netransparent și neparticipativ, și este perceput a se fi înrăutățit în ultimii 3-4 ani. Deciziile, consideră practicienii, sunt influențate în mare măsură de ”oportunitatea de a obține notorietate și electorat” și ”de interesele propriului partid”. 89% dintre participanții la studiu consideră procesul de luare a deciziilor politice “mai degrabă netransparent” sau “total netransparent”, iar 84% îl consideră “mai degrabă neparticipativ” sau “total neparticipativ”.

Probabil că în procesul de luare a deciziilor cu privire la reglementarea activității de lobbying și interacțiune cu autoritățile, decidenții ar trebui să fie mai atenți și la aceste percepții din piață. În caz contrar, percepția despre caracterul netransparent și neparticipativ al legislației românești tinde să se rotunjească la 100%. Ceea ce indică o altă formă de regim politic.


Viorica Roșca este Senior Public Affairs Consultant la Good Affairs Public Communication, firmă de consultanță care oferă servicii de tipul analizelor strategice pe domenii de interes, contextualizate în funcție de agenda publică și politică, precum și recomandări de acțiuni strategice. Good Affairs face parte din ARRL din 2015.

Pin It

Parteneri

   BT Logo Aliniat Central               logo SMP