Tendinţe regionale în evoluţia media
- 05 Decembrie 2010 |
- Octav Stefan
Pentru un comunicator, prima tendinţă pe care trebuie să o urmărească în definirea strategiei de comunicare şi a tacticilor folosite este evoluţia presei, iar în ultimii doi ani am asistat, cel puţin în România, la câteva transformări dramatice care au antrenat schimbări şi în orientarea agenţiilor. Scăderea tirajelor publicaţiilor sau chiar dispariţia de pe piaţă, ascensiunea titlurilor online şi creşterea audienţei social media a adus în atenţia publică viitorul presei tipărite în general.
Tonul acestei tendinţe a fost dat în primul rând de presa IT şi acesta este şi motivul pentru care am ales o scurtă analiză a tendinţelor acestui domeniu. IT-ul este unul dintre cele mai dinamice domenii din presă şi care a suferit cel mai rapid transformările care s-au reflectat apoi la nivelul presei generale. Motivul principal pentru care domeniul IT a fost primul din noul val înaintea celorlalte rezidă în specificul cititorilor acestui tip de presă şi în preferinţele acestora. Fiind vorba de oameni care citesc şi se informează despre tehnologie, cititorii de IT au fost şi primii care au adoptat noile tehnologii pentru a se informa, fiind un fel de early adopters ai noului val de jurnalism, ceea ce a determinat şi publicaţiile să îi urmeze. Problema este cu atât mai acută cu cât informaţiile se succed în acest domeniu în ritm ameţitor, publicaţiile tipărite văzându-se nevoite să îşi schimbe regulile jocului şi să dezvolte un nou tip de conţinut, pe lângă modalităţile noi de integrare în online şi în social media, îndeosebi platformele Facebook şi Twitter. În ultimii doi ani au dispărut pe acest segment publicaţii cu tradiţie, iar cele care s-au menţinut au investit în online şi în platformele sociale.
Dar dacă la noi problema pare puţin depăşită, verdictul fiind pronunţat în favoarea migrării sau extinderii şi în spaţiul online, în ţările din regiune subiectul este cât se poate de actual. Iar principalele motive sunt ritmul de evoluţie a pieţei în general, penetrarea internetului şi a noilor tehnologii şi orientarea comunicatorilor spre noile medii. Totuşi, indiferent de ce ţară alegem în regiune, inclusiv România, există câteva tendinţe relevante pentru segmentul de presa IT care pot reprezenta un model şi pentru tendinţele presei în general:
• scăderea tirajelor publicaţiilor tradiţionale şi extinderea accelerată către mediul online
• orientarea către un nou tip de conţinut, cu focus pe opinia personală a jurnaliştilor şi influenţatorilor
• creşterea importanţei comunităţilor şi a platformelor sociale (în special Facebook, Twitter şi blogging)
Dacă în România aceste tendinţe sunt destul de vizibile, am ales pentru comparaţie Bulgaria şi Serbia, ca ţară reprezentativă pentru regiunea Adria. În Bulgaria, presa IT este reprezentată de câteva reviste şi cotidiene dar segmentul pierde din ce în ce mai mult teren în faţa mediului online, chiar dacă încă nu sunt suficiente investiţii care să susţină mediul. Problema este că publicaţiile IT au dezvoltat prea târziu segmentul online şi când au făcut-o, competiţia le-o luase deja înainte. Cel mai important grup media online este ICT Media, cu site-uri actualizate la zi precum ComputerWorld şi PC World. Această tendintă se manifestă la nivelul presei generale prin reducerea drastică a numărului de publicaţii. Dacă la nivelul presei generaliste, în 2007 erau aproximativ 900 de publicaţii, cifra s-a redus semnificativ în ultimii ani. De asemenea, pe lângă reducerea drastică a numărului de publicaţii, în ultimii trei ani presa a cunoscut şi o scădere bruscă a tirajelor de până la trei ori. (Sursa http://www.ejc.net/media_landscape/article/bulgaria/)
“Tendinţa migrării cititorilor din presa tradiţională în online şi în social media este tot mai vizibilă acum, chiar dacă a început în urmă cu câţiva ani. Problema cu presa tadiţională este că nu s-a dezvoltat suficient pentru a răspunde cerinţelor cititorilor moderni care sunt online în majoritatea timpului. Cititorii nu mai vor să parcurgă pasiv ştirile şi articolele ci vor să ia parte la discuţie comentând sau angajându-se în discuţii cu editorii sau cu ceilalţi cititori, ceea ce nu este posibil într-o revistă. Publicaţiile vor trebui să se adapteze, să evolueze şi să câştige poziţii importante şi în online pentru a supravieţui,” susţine Deyan Diankov, Editor in chief Pixel Media.
Tendinţa de extindere pe online este pregnantă în ultimii ani şi sunt câteva cazuri de publicaţii tipărite care au trecut numai pe online extinzându-şi prezenţa şi în social-media. Potrivit ultimelor date publicate, aproximativ 1,5 milioane de bulgari sunt înregistraţi pe Facebook, ceea ce face acest mediu foarte atractiv pentru companiile care vor să atingă o audienţă mai mare. Până în prezent cele mai multe companii s-au orientat mai degrabă către campanii de marketing pe Facebook decât în direcţia creării unor comunităţi in jurul brandurilor. Astfel, cele mai multe companii sunt interesate mai mult de Facebook, comunitate care oferă o audienţă generoasă, şi mai puţin de alte medii precum Twiiter sau de blogging.
În Serbia, “în ultimii ani, publicaţiile IT tradiţionale pierd teren în ritm accelerat în faţa publicaţiillor online, atât locale cât şi internaţionale. Iar principalele motive din spatele acestei tendinţe se regăsesc în creşterea penetrării internetului din ultimii ani care a răspuns cerinţelor unor cititori avizaţi care au nevoie de mai multă informaţie. Informaţie pe care print-ul nu o poate livra la timp. Singura modalitate prin care print-ul îşi poate apăra poziţia în faţa avântului online este prin dezvoltarea unui conţinut unic, atrăgător. Cu alte cuvinte cu ajutorul unor jurnalişti care nu sunt acolo pentru a informa publicul despre ultimele noutăţi, ci pentru a-şi exprima opinia, pentru a oferi o perspectivă personală care este unică şi mai atractivă pentru cititor. Unele publicaţii au făcut deja demersuri în direcţia potrivită şi sunt cititori care abia aşteaptă editarea ultimului număr. Într-un fel … publicaţiile tipărite se tranformă încet în colecţii de articole pe care le poţi găsi pe un blog, şi asta este un lucru bun,” susţine Nebojsa Raskovic unul dintre cei mai cunoscuţi jurnalişti IT din Serbia, jurnalist colaborator al Blic, IT Market, Mikro, Mobilni Magazine.
La nivel general, potrivit datelor furnizate de Registrul Comerţului, sunt aproximativ 523 de publicatii tipărite în Serbia, din care 20 de cotidiene, 84 de saptamanale, 186 de publicaţii lunare, 74 bilunare şi 67 trimestriale. Între 800 de mii şi un milion de ziare şi reviste se vând în Serbia în fiecare zi, acestea fiind citite de aproximativ 41,4% de persoane cu vârste cuprinse între 12 şi 65 de ani. Cei mai mulţi citesc cotidianul Blic (14,5%), urmat de Vecernje Novosti (9%, Kurir (7,3 %), Press (6,6%), Alo! (5,1%), 24 Sata (4,2%) şi Politika (2,5%), potrivit ultimului studiu Ipsos Strategic Marketing Data. Ca venit, publicaţiile tipărite reprezintă aproximativ 22,4%, sau 36 de milioane de euro din totalul veniturilor media în anul 2009, potrivit ultimului studiu Nielsen. (Sursa: http://www.ejc.net/media_landscape/article/serbia/)
Tendinţa pe online este în continuare de creştere având în vedere audienţa tot mai mare a internetului, cu o penetrare de aproximativ 40% în 2009. Totuşi, chiar dacă există o tendinţă tot mai accentuată în rândul publicaţiilor tipărite de a-şi extinde prezenţa şi în mediul online, veniturile obţinute în acest mediu au un rol marginal în conturarea peisajului global, cu o valoare de aproximativ 2,5 milioane euro.
“În Serbia există încă potenţial pentru presă şi TV, în ciuda schimbărilor din regiune. De exemplu, în presă nu am avut niciun caz de reviste sau cotidiene care au trebuit să închidă porţile. Dimpotrivă, unele trusturi de presă au lansat titluri noi. Dar viitorul presei râmâne online, chiar dacă lucrurile se mişcă mai greu din cauza infrastructurii. Momentan, numai portalurile de ştiri atrag un număr suficient de vizitatori şi fac profit. Toate celelalte site-uri se străduiesc mai mult pe nivelul de entuziasm. Piaţa are un potenţial demn de luat în seamă pe viitor fără îndoială, dar încă nu a atins faza de maturitate,” susţine Milan Kalinic Internet Media Expert şi antreprenor Mobilnisvet.com şi Itsvet.com.
În ceea ce priveşte social media şi reţelele sociale, Facebook deţine supremaţia platformelor de comunicare în Serbia cu aproximativ 2 milioane de profile raportate în luna mai a acestui an. Serbia este astfel pe primul loc în comparţie cu ţarile vecine şi pe locul 17 în Europa. În comparaţie, România număra în aceeaşi lună 1,3 milioane utilizatori activi de Facebook, estimându-se că va atinge cifra Serbiei abia în decembrie. Pe când Bulgaria numără 1,5 milioane utilizatori de Facebook.
“De asemenea, presa tradiţională trebuie să se îndrepte tot mai mult şi către social media dacă vrea să supravieţuiască. Unul din exemplele rare de integrare a online-ului cu platformele social media este cotidianul Blic. Astfel, se întâmplă destul de des ca oamenii să citească un articol din Blic vazut pe Facebook sau Twitter,” adaugă Nebojsa Raskovic.
Octav Ştefan este PR Executive în cadrul SmartPoint, companie independentă de consultanţă în comunicare la nivel regional cu operaţiuni în Bulgaria, Croaţia, Serbia şi Slovenia. SmartPoint gestionează conturi precum Ascendis, Asesoft Net, BenQ, eMAG, Epson, Kingston Technology, Mio Technology, NVIDIA, Sony, Sony PlayStation, Sony VAIO.
Copyright PR Romania, un proiect Forum for International Communications
