28032024

Back Eşti aici:Home Articole

Guy Burrow : Atunci cand practicile de lobby sunt profesioniste, distinctia PR-lobby se dilueaza

Ca profesie, lobby-ul e o industrie tânără, care se va maturiza şi se va consolida odată cu acumularea de experienţă şi, fără îndoială, cu greşelile făcute. Chiar dacă nu există o mare cantitate de informaţii în biblioteci sau pe internet, acest fond se măreşte în fiecare zi, chiar prin evenimente ca Romanian PR Week, unde se dezbat probleme legate de modul în care ar trebui practicat, dacă este sau nu un lucru bun, dacă ar trebui practicat doar de companii de lobby, sau şi de practicienii PR deopotrivă. Toate aceste lucruri se adaugă experienţei, care va creşte.

Citeste mai mult...

Cum măsurăm social media. Partea a II-a

Ca şi în cazul media tradiţionale, şi când vine vorba de noile media, trebuie să priveşti dincolo de cantitatea articolelor şi să urmăreşti şi calitatea dialogului. Articolele şi comentariile de pe bloguri pot lua diferite forme: unii se pot plânge de customer service, alţii pot vorbi de modificările pe piaţa acţiunilor, iar alţii pot protesta în virtutea unor idei personale. Aşa că următorul pas în stabilirea unui sistem de evaluare a blogurilor este să faci o listă de categorii tematice şi să stabileşti o ordine prioritară a acestora. Sunt toate la fel de importante sau sunt unele care ar putea avea un impact negativ mai mare şi necesită, prin urmare, să iei măsuri imediate?

Citeste mai mult...

Cum măsurăm social media? Cu cât lucrurile se schimbă mai mult, cu atât ele rămân de fapt la fel . Partea I

katie_delahayeMulţi profesionişti din PR consideră blogosfera drept un alt mediu căruia trebuie să i te adresezi, un nou mod prin care să „ţipe şi mai tare” la stakeholderii lor. De fapt, practicienii trebuie să-şi regândească complet strategia, de la a monologa la a purta conversaţii. Realitatea este că, după cum a observat şi David Weinberger în cadrul New Communications Forum din 2007, Las Vegas, „Nu mai există piaţă pentru mesajul tău”. Oamenii au acum acces la atât de mult conţinut, au atât de multe metode de a aduna informaţie, încât capacitatea mesajului companiei tale de a penetra această „barieră de zgomot” este practic zero. În loc de asta, dacă intri într-o conversaţie cu publicul şi afli ce îşi doreşte de fapt comunitatea, s-ar putea să îi convingi să-ţi asculte mesajul.

Citeste mai mult...

O perspectiva asupra web 2.0

dan_pitch_jpg

Faptul de a fi lucrat într-o agenţie de PR online când balonul web 1.0 s-a spart la sfârşitul anilor ‘90  şi faptul de a şti că industria noastră o reputaţie proastă în a promova excesiv lucruri extraordinare, mă face să fiu prudent în a arunca cu avânt încă o buturugă pe focul web 2.0. Acestea fiind spuse, cred cu tărie că dezvoltarea media digitale din ultimii ani este semnificativă pentru modul în care PR-ul va fi definit şi practicat în viitorul apropiat. Aş adăuga că din toate celelalte discipline de marketing, PR-ul are cel mai mult de câştigat din web 2.0, dacă ne dăm seama cum putem să-l folosim eficient.

Citeste mai mult...

Bogdana Butnar despre Web 2.0 si consecintele sale asupra PR-ului romanesc

Organizaţiile au de luptat cu trei mari probleme: oricine poate spune orice, nimeni nu poate fi controlat şi oamenii au mai multă încredere în alţi oameni. Partea bună este că, cel puţin în România, puterea aceasta absolută pe care o conferă tehnologia nu e înţeleasă şi folosită, ceea ce mai dă un răgaz atât organizaţiilor care refuză să înţeleagă cu ce au de-a face, cât şi specialiştilor în PR care consideră că prin „control” îşi fac datoria.

Citeste mai mult...

Dragos Stanca: "Exista doar iluzia ca poti controla online-ul". Un interviu despre noul jurnalism si mediul online

Particularitatea majoră a online-ului faţă de toate celelalte media este interactivitatea. Online-ul nu este doar o media, ci este şi un mediu electronic de comunicare, prin care oamenii comunică prin sunete, poze şamd. În aceste condiţii, să speri că poţi controla internetul este o prostie. E ca şi cum ai crede că poţi controla ce vorbesc oamenii între ei la telefon. Nu poţi face asta, fiindcă sunt nişte opinii care folosesc un mediu de comunicare şi care se schimbă: prin comentarii, prin bloguri, prin mesaje, prin videocomentarii, prin tot ce oferă internetul ca platformă tehnică.

Citeste mai mult...

Guy Burrow: Accesul si transparenta – elemente esentiale in activitatea de lobby

În România, eforturile de lobby nu este suficient de coerente pentru a vorbi de o industrie. Diverse grupuri de interese încearcă să influenţeze o serie de decizii şi se folosesc pentru asta de diferite metode. Lobby-ul în sine este perceput ca o activitate misterioasă – dar de fapt se confundă activitatea de lobby (încercarea de a-i convinge pe alţii de propriul nostru punct de vedere) cu metodele prin care lobby-ul este pus în aplicare. Iar problema este că  această percepţie conduce  la concluzia greşită cum că cele mai convingătoare metode în România ar fi cele ilegale, precum mita.

Citeste mai mult...

Mihai Coman: Cati arginti trebuie pentru ca jurnalistul-tonomat sa cante in struna?

Criza presei din Romania nu este una economica, este in primul rand una de credibilitate; problemele economice, globale si nationale, nu sunt decat un catalizator al cancerului profund, care distruge, incet, dinauntru, mass media. O criza morala nu se vindeca prin concedieri sau influxuri de capital. Istoria ne arata ca unele institutii si unii lideri s-au salvat in asemenea situatii prin spovedanie publica, asumarea vinovatiei, penitente, exil auto-impus…

Citeste mai mult...

Variabilele reputaţiei corporatiste

Articolul analizează valenţele reputaţiei din multiple unghiuri de analiză, încercând o definiţie a conceptului pe baza literaturii de specialitate existente, analizând legătura dintre brand şi reputaţie, stabilind rolul stakeholderilor în ecuaţia reputaţiei, precum şi importanţa implicării angajaţilor în consolidarea acesteia.

Citeste mai mult...

Despre provocari, inovatie si aclimatizare. O analiza a specificului PR-ului regional.

Există o percepţie generală aceea că Bucureştiul este centrul lumii de afaceri, iar provincia este menită să rămână undeva în umbră, ca reprezentantă la nivel micro a ceea ce se întâmplă în capitală. Din cauza acestor stereotipuri, rar se vorbeşte despre problemele cu care se confruntă relaţioniştii din provincie. PR România a intervievat şapte specialişti în PR din Cluj, pe urmele specificului PR-ului regional.

Citeste mai mult...

Bobby Voicu: Bloggerul este omul care recomanda

Bloggerul este omul care recomandă un produs. Dacă audienţa sa are încredere, atunci e un centru de influenţă foarte bun. Dacă nu, e doar o persoană care scrie despre ceva.

Citeste mai mult...

Marius Sescu: Regulile nescrise ale PRomovarii pe bloguri

Bloggerii sunt oameni şi aşteaptă să primească mesaje personalizate şi mai puţin formale. Eu nu pun accent pe adresarea cu dvs, dar îmi pasă dacă PR-istul care mă caută are habar cine sunt, cu ce mă ocup, ce mă pasionează. Toate sunt pe blog, e nevoie doar de un click şi le poţi afla. Un mail trimis la gramadă mă lasă rece, deoarece fiecare blogger e diferit şi modul de a-l determina să scrie despre un produs sau serviciu e diferit.

Citeste mai mult...

Grupurile de interese si Comisia Europeana. Trenduri in lobby-ul comunitar.

Articolul de faţă îşi propune o interpretare a legăturilor existente între Comisia Europeană, care proiectează şi implementează politicile comunitare, pe de-o parte, şi grupurile de interese, potenţial afectate de aceste politici, pe de altă parte. În mod clar, a încerca să fii axiomatic sau predictiv în privinţa evoluţiei instituţiilor comunitare rămâne o întreprindere riscantă. Faptul că proliferarea grupurilor de interese se află în strânsă legătură cu dinamica ansamblului instituţional comunitar, incapacitatea de a prescrie cu exactitate evoluţia acestuia din urmă, conduce la o anumită inpredictibilitate şi în privinţa intereselor care apar şi se dezvoltă la nivel european.

Citeste mai mult...

Punctul concilierii între blogging şi PR: socializarea

În mod cert, în materie de blogging, părerea sinceră şi subiectivă va prima întotdeauna. Diferenţa dintre un blogger şi un ziarist e reprezentată de SUBIECTIVITATE, iar subiectivitatea se bazează pe sinceritate (indiferent cât de dureroasă e această sinceritate).

Citeste mai mult...

Instituţiile europene şi "acţiunea colectivă" a marilor firme

Ne propunem în acest articol o scurtă analiză a circumstanţelor care au dus la mobilizarea "acţiunii colective" la nivelul firmelor multinaţionale, potenţial afectate de politicile comunitare. În mod tradiţional, literatura de specialitate, care abordează conceptul de "acţiune colectivă", se concentrază asupra stimulentelor, de obicei de natură materială, care îi determină pe actorii raţionali să se asocieze într-o formă mai amplă de colaborare, în urma analizei raportului cost - beneficiu. Conform aceastei perspective, preferinţele actorilor în cauză sunt considerate variabile exogene. Articolul de faţă are la bază abordarea instituţionalistă, conform căreia preferinţele actorilor dispuşi să se îmbarce la bordul "acţiunii colective" sunt percepute ca variabile endogene, care se articulează şi se dezvoltă în cadrul instituţional comunitar.

Citeste mai mult...

Comunicarea de criză. O analiză a Institutului American de PR (IPR). Partea a II-a

Este foarte dificil să adun într-un singur articol tot ceea ce se ştie despre managementul crizei. Am încercat să identific cele mai bune practici descoperite de cercetătorii din domeniu. Pentru că, chiar dacă criza începe ca un eveniment negativ, un management al crizei eficient poate minimaliza pagubele şi în unele cazuri permite organizaţiei să câştige forţe proaspete după criză (cu toate acestea, crizele nu reprezintă o modalitate indicată pentru a îmbunătăţi organizaţia). Nicio organizaţie nu este imună la crize şi trebuie să se pregătească să le înfrunte. Articolul oferă o serie de sugestii care pot fi încorporate cu succes într-un program eficient de management al crizei.

Citeste mai mult...

“Grupurile de interese” şi Uniunea Europeană

dan_lucaExpresia “grupuri de interese industriale” devine deja un “brand” în România. Scopul acestui mesaj nu este însă analiza acestui concept în ţara nostră, ci a vedea ce conotaţii are în capitala europeană. În limbajul de Bruxelles întâlnim des expresii precum “grupul de interese din industria X s-a întâlnit cu comisarul european Y”, fără absolut nici o problemă juridică şi nici măcar de etică.

Citeste mai mult...

Promovarea sectorului asociativ şi relaţia acestuia cu mass-media. Un studiu despre comunicarea în ONG-uri. Partea a III-a

Societatea românescă, societate de tip paternalist, este caracterizată prin dependenţa de stat, fiind obişnuită ca guvernul să îi satisfacă toate nevoile. Instituţiile guvernamentale însă se adresează unui public generalist, neavând resursele materiale şi umane pentru a acoperi toate grupele de nevoi. În acest scop, statul propune, prin delegare, organizaţiilor non-profit să acopere cererea suplimentară sau cererile variate ale publicului. Din cauza lipsei informaţiei, mulţi cetăţeni nu fac diferenţa între stat şi aceste organizaţii, considerându-le pe acestea din urmă "obligate să ajute indiferent dacă le permite sau nu obiectul de activitate, dacă au competenţă sau resurse" după cum afirmă Cristina Horia, Director Executiv al Fundaţiei Sensiblu.

Citeste mai mult...

Comunicarea de criză. O analiză a Institutului American de PR (IPR). Partea I

crisis1Managementul crizei reprezintă o funcţie organizaţională esenţială. Eşecul poate cauza probleme grave pentru stakeholderi, pierderi pentru organizaţia însăşi sau poate duce chiar la dispariţia acesteia. Practicienii de relaţii publice fac parte din echipele de management al crizei. Aşadar, un set de practici şi lecţii provenite din experienţa noastră practică ar reprezenta cu siguranţă o resursă exterm de utilă pentru profesioniştii din domeniu. S-au scris deja nenumărate cărţi despre managementul crizei, ceea ce face dificilă o sintetizare a informaţiilor. Cel mai bine ar fi să începem prin a defini conceptele esenţiale ale acestui domeniu de interes.

Citeste mai mult...

Cătălin Arbore: Acumulăm încă experienţă în comunicare şi încercăm să preluăm şi să adaptăm tehnici deja folosite de teatrele lirice din Occident

Într-un interviu acordat cititorilor portalului PR România, Cătălin Ionescu-Arbore, director general al Operei Naţionale Bucureşti (ONB), vorbeşte despre activitatea Departamentului de Imagine, Promovare, Comunicare, înfiinţat în 2006, ca parte a proiectului său de management.

Citeste mai mult...

Parteneri

   BT Logo Aliniat Central               logo SMP