09042020

Back Eşti aici:Home Articole

Bogdana Butnar despre Web 2.0 si consecintele sale asupra PR-ului romanesc

Organizaţiile au de luptat cu trei mari probleme: oricine poate spune orice, nimeni nu poate fi controlat şi oamenii au mai multă încredere în alţi oameni. Partea bună este că, cel puţin în România, puterea aceasta absolută pe care o conferă tehnologia nu e înţeleasă şi folosită, ceea ce mai dă un răgaz atât organizaţiilor care refuză să înţeleagă cu ce au de-a face, cât şi specialiştilor în PR care consideră că prin „control” îşi fac datoria.

Citeste mai mult...

Dragos Stanca: "Exista doar iluzia ca poti controla online-ul". Un interviu despre noul jurnalism si mediul online

Particularitatea majoră a online-ului faţă de toate celelalte media este interactivitatea. Online-ul nu este doar o media, ci este şi un mediu electronic de comunicare, prin care oamenii comunică prin sunete, poze şamd. În aceste condiţii, să speri că poţi controla internetul este o prostie. E ca şi cum ai crede că poţi controla ce vorbesc oamenii între ei la telefon. Nu poţi face asta, fiindcă sunt nişte opinii care folosesc un mediu de comunicare şi care se schimbă: prin comentarii, prin bloguri, prin mesaje, prin videocomentarii, prin tot ce oferă internetul ca platformă tehnică.

Citeste mai mult...

Guy Burrow: Accesul si transparenta – elemente esentiale in activitatea de lobby

În România, eforturile de lobby nu este suficient de coerente pentru a vorbi de o industrie. Diverse grupuri de interese încearcă să influenţeze o serie de decizii şi se folosesc pentru asta de diferite metode. Lobby-ul în sine este perceput ca o activitate misterioasă – dar de fapt se confundă activitatea de lobby (încercarea de a-i convinge pe alţii de propriul nostru punct de vedere) cu metodele prin care lobby-ul este pus în aplicare. Iar problema este că  această percepţie conduce  la concluzia greşită cum că cele mai convingătoare metode în România ar fi cele ilegale, precum mita.

Citeste mai mult...

Mihai Coman: Cati arginti trebuie pentru ca jurnalistul-tonomat sa cante in struna?

Criza presei din Romania nu este una economica, este in primul rand una de credibilitate; problemele economice, globale si nationale, nu sunt decat un catalizator al cancerului profund, care distruge, incet, dinauntru, mass media. O criza morala nu se vindeca prin concedieri sau influxuri de capital. Istoria ne arata ca unele institutii si unii lideri s-au salvat in asemenea situatii prin spovedanie publica, asumarea vinovatiei, penitente, exil auto-impus…

Citeste mai mult...

Variabilele reputaţiei corporatiste

Articolul analizează valenţele reputaţiei din multiple unghiuri de analiză, încercând o definiţie a conceptului pe baza literaturii de specialitate existente, analizând legătura dintre brand şi reputaţie, stabilind rolul stakeholderilor în ecuaţia reputaţiei, precum şi importanţa implicării angajaţilor în consolidarea acesteia.

Citeste mai mult...

Despre provocari, inovatie si aclimatizare. O analiza a specificului PR-ului regional.

Există o percepţie generală aceea că Bucureştiul este centrul lumii de afaceri, iar provincia este menită să rămână undeva în umbră, ca reprezentantă la nivel micro a ceea ce se întâmplă în capitală. Din cauza acestor stereotipuri, rar se vorbeşte despre problemele cu care se confruntă relaţioniştii din provincie. PR România a intervievat şapte specialişti în PR din Cluj, pe urmele specificului PR-ului regional.

Citeste mai mult...

Bobby Voicu: Bloggerul este omul care recomanda

Bloggerul este omul care recomandă un produs. Dacă audienţa sa are încredere, atunci e un centru de influenţă foarte bun. Dacă nu, e doar o persoană care scrie despre ceva.

Citeste mai mult...

Marius Sescu: Regulile nescrise ale PRomovarii pe bloguri

Bloggerii sunt oameni şi aşteaptă să primească mesaje personalizate şi mai puţin formale. Eu nu pun accent pe adresarea cu dvs, dar îmi pasă dacă PR-istul care mă caută are habar cine sunt, cu ce mă ocup, ce mă pasionează. Toate sunt pe blog, e nevoie doar de un click şi le poţi afla. Un mail trimis la gramadă mă lasă rece, deoarece fiecare blogger e diferit şi modul de a-l determina să scrie despre un produs sau serviciu e diferit.

Citeste mai mult...

Grupurile de interese si Comisia Europeana. Trenduri in lobby-ul comunitar.

Articolul de faţă îşi propune o interpretare a legăturilor existente între Comisia Europeană, care proiectează şi implementează politicile comunitare, pe de-o parte, şi grupurile de interese, potenţial afectate de aceste politici, pe de altă parte. În mod clar, a încerca să fii axiomatic sau predictiv în privinţa evoluţiei instituţiilor comunitare rămâne o întreprindere riscantă. Faptul că proliferarea grupurilor de interese se află în strânsă legătură cu dinamica ansamblului instituţional comunitar, incapacitatea de a prescrie cu exactitate evoluţia acestuia din urmă, conduce la o anumită inpredictibilitate şi în privinţa intereselor care apar şi se dezvoltă la nivel european.

Citeste mai mult...

Punctul concilierii între blogging şi PR: socializarea

În mod cert, în materie de blogging, părerea sinceră şi subiectivă va prima întotdeauna. Diferenţa dintre un blogger şi un ziarist e reprezentată de SUBIECTIVITATE, iar subiectivitatea se bazează pe sinceritate (indiferent cât de dureroasă e această sinceritate).

Citeste mai mult...

Instituţiile europene şi "acţiunea colectivă" a marilor firme

Ne propunem în acest articol o scurtă analiză a circumstanţelor care au dus la mobilizarea "acţiunii colective" la nivelul firmelor multinaţionale, potenţial afectate de politicile comunitare. În mod tradiţional, literatura de specialitate, care abordează conceptul de "acţiune colectivă", se concentrază asupra stimulentelor, de obicei de natură materială, care îi determină pe actorii raţionali să se asocieze într-o formă mai amplă de colaborare, în urma analizei raportului cost - beneficiu. Conform aceastei perspective, preferinţele actorilor în cauză sunt considerate variabile exogene. Articolul de faţă are la bază abordarea instituţionalistă, conform căreia preferinţele actorilor dispuşi să se îmbarce la bordul "acţiunii colective" sunt percepute ca variabile endogene, care se articulează şi se dezvoltă în cadrul instituţional comunitar.

Citeste mai mult...

Comunicarea de criză. O analiză a Institutului American de PR (IPR). Partea a II-a

Este foarte dificil să adun într-un singur articol tot ceea ce se ştie despre managementul crizei. Am încercat să identific cele mai bune practici descoperite de cercetătorii din domeniu. Pentru că, chiar dacă criza începe ca un eveniment negativ, un management al crizei eficient poate minimaliza pagubele şi în unele cazuri permite organizaţiei să câştige forţe proaspete după criză (cu toate acestea, crizele nu reprezintă o modalitate indicată pentru a îmbunătăţi organizaţia). Nicio organizaţie nu este imună la crize şi trebuie să se pregătească să le înfrunte. Articolul oferă o serie de sugestii care pot fi încorporate cu succes într-un program eficient de management al crizei.

Citeste mai mult...

“Grupurile de interese” şi Uniunea Europeană

dan_lucaExpresia “grupuri de interese industriale” devine deja un “brand” în România. Scopul acestui mesaj nu este însă analiza acestui concept în ţara nostră, ci a vedea ce conotaţii are în capitala europeană. În limbajul de Bruxelles întâlnim des expresii precum “grupul de interese din industria X s-a întâlnit cu comisarul european Y”, fără absolut nici o problemă juridică şi nici măcar de etică.

Citeste mai mult...

Promovarea sectorului asociativ şi relaţia acestuia cu mass-media. Un studiu despre comunicarea în ONG-uri. Partea a III-a

Societatea românescă, societate de tip paternalist, este caracterizată prin dependenţa de stat, fiind obişnuită ca guvernul să îi satisfacă toate nevoile. Instituţiile guvernamentale însă se adresează unui public generalist, neavând resursele materiale şi umane pentru a acoperi toate grupele de nevoi. În acest scop, statul propune, prin delegare, organizaţiilor non-profit să acopere cererea suplimentară sau cererile variate ale publicului. Din cauza lipsei informaţiei, mulţi cetăţeni nu fac diferenţa între stat şi aceste organizaţii, considerându-le pe acestea din urmă "obligate să ajute indiferent dacă le permite sau nu obiectul de activitate, dacă au competenţă sau resurse" după cum afirmă Cristina Horia, Director Executiv al Fundaţiei Sensiblu.

Citeste mai mult...

Comunicarea de criză. O analiză a Institutului American de PR (IPR). Partea I

crisis1Managementul crizei reprezintă o funcţie organizaţională esenţială. Eşecul poate cauza probleme grave pentru stakeholderi, pierderi pentru organizaţia însăşi sau poate duce chiar la dispariţia acesteia. Practicienii de relaţii publice fac parte din echipele de management al crizei. Aşadar, un set de practici şi lecţii provenite din experienţa noastră practică ar reprezenta cu siguranţă o resursă exterm de utilă pentru profesioniştii din domeniu. S-au scris deja nenumărate cărţi despre managementul crizei, ceea ce face dificilă o sintetizare a informaţiilor. Cel mai bine ar fi să începem prin a defini conceptele esenţiale ale acestui domeniu de interes.

Citeste mai mult...

Cătălin Arbore: Acumulăm încă experienţă în comunicare şi încercăm să preluăm şi să adaptăm tehnici deja folosite de teatrele lirice din Occident

Într-un interviu acordat cititorilor portalului PR România, Cătălin Ionescu-Arbore, director general al Operei Naţionale Bucureşti (ONB), vorbeşte despre activitatea Departamentului de Imagine, Promovare, Comunicare, înfiinţat în 2006, ca parte a proiectului său de management.

Citeste mai mult...

Promovarea sectorului asociativ şi relaţia acestuia cu mass-media. Un studiu despre comunicarea în ONG-uri. Partea a II-a

Pentru o comunicare eficientă este important să existe un mix de metode şi canale de comunicare. Cei mai mulţi dintre respondenţii noştri sunt de acord că instrumentele de comunicare online sunt importante, însă insuficiente în cele mai multe cazuri. Acest lucru se datorează faptului că anumite grupuri cărora li se adresează organizaţiile non-profit, în special cele defavorizate, nu au acces la Internet, iar mesajul nu poate ajunge la ei prin intermediul acestui canal. Pentru aceştia, presa scrisă şi cea audio-vizuală rămân cele mai adecvate canale de promovare.

Citeste mai mult...

PR 2.0 şi consecinţele noilor tehnologii asupra relaţiilor publice

john_pavlikWeb 2.0 nu adaugă pur şi simplu altceva la mixul de comunicare, ci "necesită un nou mod de a gândi". De la Twitter la mash-up media, noile tehnologii au implicaţii majore pentru relaţiile publice. Indiferent de forma în care apar (bloguri, podcasturi sau videoclipuri pe Youtube), Internetul şi reteaua World Wide Web au transformat modurile în care publicurile au acces la informaţie. Rolul tradiţional al gatekeeperilor mediatici este în continuă schimbare. Mai mult decât atât, un spectru larg de tehnologii, de la sateliţi, până la telefoane mobile şi video-comunicate de presă au devenit instrumente standard care continuă să influenţeze practicile şi politicile de relaţii publice.

Citeste mai mult...

Promovarea sectorului asociativ şi relaţia acestuia cu mass-media. Un studiu despre comunicarea in ONG-uri. Partea I

Într-o lume plină de idei, suprasaturată de informaţie, este important ca ONG-urile să-şi stabilească un loc potrivit şi bine definit. Deşi organizaţiile non-profit nu vând decât misiunea organizaţiei şi programele lor, ca şi în sectorul comercial, o imagine puternică este cheia succesului.  Multe ONG-uri consideră că programele lor se vor promova singure şi se vor bucura de sprijin şi recunoaştere dacă susţin o cauză bună. Din păcate, această premisă este falsă. Chiar şi cele mai bune programe vor rămâne in umbră dacă managementul ONG-urilor nu le aduce la cunoştinţa publicului.

Citeste mai mult...

Comunicarea organizaţională internă

"Dimensiunea umană continuă să rămână slăbiciunea practicii de management. Indiferent dacă momentele sunt bune sau rele, nu există niciodată o înţelegere adevărată a relaţiilor dintre manageri şi angajaţi şi a interacţiunilor dintre angajaţi şi manageri. Atunci când există probleme, toată lumea este conştientă că una din cauze ar putea fi o problemă de comunicare. Însă ce urmează după aceea?" Jim Lukazewski, 2006.

Citeste mai mult...

Inovaţie, comunicare şi leadership: noi evoluţii în comunicarea strategică

ansgar_zerfassÎntr-o eră a globalizării, procesele inovaţiei nu mai sunt liniare. Managementul inovaţiei ar trebui să fie înţeles mai degrabă ca un proces integrat, co-operativ şi iterativ ce trebuie planificat şi controlat strategic - şi sprijinit în mod fundamental de către comunicare.

Citeste mai mult...

Parteneri

banca transilvania logo 2Logo-McCannPR PNG    rd logo home        Graffiti PR logo-1             

GMP logo 2         logo oxygen site        dccom LOGO nou site          Samsung logo black